Invocarea excepției de neconstituționalitate. Recurs respins ca nefondat (NCPP, L. nr. 47/1992)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 406/2018

L. nr. 47/1992: art. 29; NCPP: art. 38 alin. (1) lit. f), art. 341 alin. (6) lit. a)

Înalta Curte constată că, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede că excepția de neconstituționalitate trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezultă că cerințele de admisibilitate ale excepției sunt și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția ridicată. În aplicarea acestui text de lege, instanța realizează o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită, care nu echivalează cu o analiză a conformității prevederii atacate cu Constituția și nici cu soluționarea de către instanță a unui aspect de contencios constituțional, căci instanța nu statuează asupra temeiniciei excepției, ci numai asupra admisibilității acesteia.

Se constată, așadar, că prin art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, a fost reglementată o formă a controlului de constituționalitate, în sensul soluționării excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești.

Drept urmare, prin alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, a fost reglementată o condiție și, pe cale de consecință, un control de pertinență al instanței de judecată în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, vizând constatarea că aceasta are legătură cu soluționarea cauzei.

Cu referire la condiția de admisibilitate, privind legătura cu soluționarea cauzei, aceasta privește incidența dispoziției legale a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată în privința soluției ce se va pronunța asupra cauzei deduse judecății, adică a obiectului procesului penal aflat pe rolul instanței judecătorești.

În orice caz, textul de lege contestat pentru neconformitate cu legea fundamentală trebuie să fie determinant în judecarea și soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată.

Totodată, instanța în fața căreia s-a invocat o excepție de neconstituționalitate nu are competența examinării acesteia ci, exclusiv a pertinenței excepției, în sensul legăturii ei cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia și a îndeplinirii celorlalte cerințe legale.

Alin. (6) al aceluiași articol prevede că dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.

În cauză, se constată că recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., care prevăd că, Curtea de apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe.

Înalta Curte reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată cu ocazia soluționării plângerii formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 12.07.2018 în Dosar penal nr. x/P/2018. Totodată, se reține că, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., Curtea de Apel Alba-Iulia a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 12.07.2018 în Dosar penal nr. x/P/2018 față de intimații B. și C.

Prin sintagma „să aibă legătură cu soluționarea cauzei” se înțelege că o normă legală are legătură cu soluționarea cauzei atunci când de modul în care este interpretată și aplicată depinde hotărârea ce se va pronunța, fiind esențială pentru rezolvarea respectivei pricini.

Astfel, în speță, art. 38 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. nu îndeplinește cerința de a fi un text legal care să aibă legătură cu cauză, care are ca obiect analiza de legalitate și temeinicie a soluției procurorului de la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia.

Or, instrumentul excepției de neconstituționalitate a fost pus de legiuitor la îndemâna părților pentru ca acestea, în raport cu interesele lor, să beneficieze de un control de constituționalitate a acelor prevederi legale care au rol hotărâtor asupra modului de soluționare a cauzei, iar nu a oricărei alte dispoziții legale ce poate fi incidentă în desfășurarea unui proces penal, fără a influența însă modul de rezolvare a acestuia.

Drept urmare, o eventuală declarare ca neconstituțională a dispozițiilor 38 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. nu ar avea o influență hotărâtoarea asupra modului de soluționare a plângerii formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

De altfel, chiar Curtea Constituțională prin Decizia nr. 599/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 886 din 05.12.2014 a respins excepția de nelegalitate a normei legale precitate (art. 38 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.).

În acest context, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii nr. x/2018 din data de 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, în ceea ce privește dispoziția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.

Va obliga recurentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.