Interesul. Condiţie de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei. Recurs respins ca fiind lipsit de interes

• Legea nr. 554/2004: art. 14
• Legea nr. 554/2004: art. 7
• NCPC: art. 248
• NCPC: art. 32 alin. (1) lit. d)

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 30.04.2015, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, suspendarea executării Ordinului de destituire din funcția publică nr. 509/20.02.2015 emis de pârât.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 9 din 15 ianuarie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând cu prioritate excepția invocată în cauză, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Reclamantul A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, de suspendare a executării, până la pronunțarea instanței de fond, a Ordinului de destituire din funcția publică nr. 509/20.02.2015 emis de pârâtul Ministerul Muncii Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond”.

Rezultă, din prevederile legale menționate, că măsura suspendării executării actului administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14, numai până la data pronunțării instanței de fond.

Prin sentința recurată, prima instanță a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ, reținând că sunt îndeplinite cumulativ cerințele impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Înainte de a păși la examinarea legalității acestei soluții prin prisma criticilor formulate în recurs, Înalta Curte a apreciat că se impune a se verifica dacă, în raport cu obiectul cererii și al temeiului de drept invocat, subzistă condiția interesului în promovarea căii de atac.

Conform art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., „orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes”. În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acțiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar interesul trebuie să fie „determinat, legitim, personal, născut și actual”, conform art. 33 din același cod. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei.

La momentul promovării prezentului recurs, interesul recurentului-pârât viza reformarea hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării formulate în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Ulterior, fondul acțiunii în anulare a fost soluționat definitiv, prin decizia nr. 5237/7.11.2016 pronunțată în dosarul nr. x/2015 Curtea de Apel București dispunând următoarele:

„Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice împotriva sentinței nr. 422/12.05.2016 pronunțată de Tribunalul Călărași în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. Casează sentința recurată și, în rejudecare: Respinge acțiunea ca nefondată”.

Cum măsura suspendării executării reglementată de dispozițiile art. 14 alin. (1) din legea contenciosului administrativ poate fi dispusă și este aptă să producă efecte juridice numai până la soluționarea fondului în primă instanță, este evident că la acest moment nu mai subzistă interesul în promovarea recursului împotriva hotărârii curții de apel, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs referitoare la neîndeplinirea cerințelor legale pentru suspendarea executării actelor administrative. De altfel, acest aspect a fost confirmat și de reprezentanta recurentului în ședința publică de judecată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca fiind lipsit de interes.

Sursa informației: www.scj.ro.