Înlocuirea măsurii luate iniţial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă ori înlocuirea măsurii luate iniţial cu o măsură educativă privativă de libertate (NCPP, NCP, L. nr. 254/2013)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 589/2021

NCPP: art. 38 alin. (2), art. 51, art. 275 alin. (3) și (6), art. 504, art. 513 alin. (2) teza a II-a, art. 597; NCP: art. 123; L. nr. 254/2013: art. 181 alin. (3)

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Brașov.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte va determina coordonatele normative aplicabile în cauză, respectiv art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., „când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară”.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., „instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența”.

Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență îl reprezintă soluționarea căii de atac declarate de A. împotriva Sentinței penale nr. 1283 din 12 august 2021 a Judecătoriei Brașov, pronunțată în Dosarul nr. x/2021.

Prin Sentința penală nr. 1283 din data de 12.08.2021 a Judecătoriei Brașov, s-a admis sesizarea Serviciului de Probațiune Brașov referitoare la înlocuirea măsurii educative a asistării zilnice privind pe intimatul A., iar în consecință, s-a dispus, înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, aplicată intimatului A. prin Sentința penală nr. 1803 din data de 10.12.2020 pronunțată de Judecătoria Brașov cu măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an.

Conform art. 513 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen.:

„înlocuirea măsurii luate inițial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă ori înlocuirea măsurii luate inițial cu o măsură educativă privativă de libertate pentru vreuna dintre cauzele prevăzute la art. 123 din C. pen. se dispune de instanța care a pronunțat această măsură” respectiv Judecătoria Brașov conform Sentinței penale nr. 1803 din 10 decembrie 2020 pronunțate în Dosarul nr. x/2020.

Astfel în raport de aceste dispoziții legale, incidente în cauză, Înalta Curte arată că procedura de soluționare a Dosarului nr. x/2021 este cea reglementată de dispozițiile art. 504 și urm. C. proc. pen. conform cărora urmărirea și judecarea infracțiunilor săvârșite de minori, precum și punerea în executare a hotărârilor privitoare la aceștia se fac potrivit procedurii speciale, care se completează cu dispozițiile de drept comun, aplicarea acestei proceduri speciale având caracter obligatoriu.

Reținând aceste aspecte, Înalta Curte constată, însă, că în cuprinsul modalității de reglementare a acestei proceduri speciale de soluționarea a cauzelor privind punerea în executare a unor hotărâri de condamnare a minorilor, legiuitorul nu a indicat, în mod expres calea de atac.

Înalta Curte notează prioritar că dispozițiile ce reglementează procedura aplicabilă în cazul înlocuirii măsurilor educative neprivative de libertate sunt cuprinse în Titlul IV „Proceduri speciale” din C. proc. pen. nefiind aplicabile normele de competență prevăzute de art. 597 din C. proc. pen. care se referă expres la rezolvarea situațiilor reglementate în Titlul V „Executarea hotărârilor penale” din C. proc. pen.

În al doilea rând, se constată că art. 513 C. proc. pen. statuează exclusiv asupra instanței competente să soluționeze pe fond o astfel de cerere, respectiv, instanța care a pronunțat luarea măsurii inițiale.

Așadar, în lipsa unei reglementări exprese, derogatorii, devin incidente dispozițiile art. 38 alin. (2) C. proc. pen. privind competența de soluționare a căii de atac exercitate împotriva unei sentințe pronunțate în primă instanță de judecătorie sau tribunal.

De altfel, și în situația inversă a înlocuirii măsurii internării în centrul educativ cu măsura educativă a asistării zilnice dispozițiile art. 181 alin. (3) din Legea nr. 254/2013 prevăd faptul că instanța competentă să soluționeze calea de atac este instanța corespunzătoare în grad instanței care a avut competența să judece apelul împotriva hotărârilor prin care s-a aplicat măsura educativă, or, competența funcțională în soluționarea apelurilor aparține curților de apel.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Curții de Apel Brașov, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.