Infracțiuni de trafic de influență. Inculpați în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. Apel (NCP, NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 138/A/2017

NCP: art. 65 alin. (1) și (3); art. 66 lit. lit. a), b) și g), art. 67 alin. (1), art. 68 alin. (1) lit. b), art. 91, art. 93 alin. (1), (2) și (3), art. 111, art. 93 alin. (1) și alin. (2) lit. d); NCPP: art. 48, art. 275 alin. (2), (3) și (6), art. 291 alin. (1), art. 386 alin. (1), art. 396 alin. (10), art. 404 alin. (2), art. 421 alin. (2) lit. a); Legea nr. 78/2000: art. 6; Protocol nr. 4 din CEDO: art. 2 

Înalta Curte, examinând împrejurările concrete de comitere a faptei, constată că inculpatul B. s-a folosit de funcția pe care o deținea, respectiv de șef al Serviciului Fiscal Orășenesc Oravița și a promis că își va exercita influența asupra șefului Activității de Inspecție Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrație Fiscală Caraș-Severin, D., precum și asupra inspectorilor din subordinea acestuia care desfășoară efectiv activitatea de control, pentru a nu se constata existența infracțiunii de evaziune fiscală și a nu se sesiza organele de urmărire penală. În raport de această stare de fapt, este necesară aplicarea unei pedepse complementare menită să completeze represiunea instituită prin pedeapsa principală, însă stabilirea drepturilor al căror exercițiu este interzis trebuie să decurgă din natura faptei comise.

În speță, inculpatul B. s-a folosit în activitatea infracțională de funcția pe care a ocupat-o în cadrul unei instituții de stat, astfel că se impune modificarea conținutului pedepselor complementare și accesorii tocmai în raport de natura infracțiunii săvârșite și de calitatea în care a acționat în sfera ilicitului penal. Pedeapsa complementară vizată de art. 66 lit. g) C. pen. „joacă într-un fel și funcția unei măsuri de siguranță, ținând să-l îndepărteze un timp pe infractor de mediul folosit la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat” (N. Giurgiu, Răspunderea și sancțiunile de drept penal, Ed. Neuron, Focșani, 1995). Această pedeapsă complementară nu trebuie, însă, confundată cu măsura de siguranță a interzicerii exercitării unei funcții sau profesii prevăzute de art. 111 C. pen., care se aplică făptuitorului datorită incapacității, nepregătirii sau altor cauze care îl fac inapt pentru ocuparea unei anumite funcții, pentru exercitarea unei profesii sau meserii ori pentru desfășurarea unei alte activități.

Pentru argumentele expuse, Înalta Curte, reformând sentința apelată, va interzice inculpatului B. exercitarea dreptului de a ocupa o funcție în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere s-a folosit la comiterea infracțiunii de trafic de influență, reținută în sarcina sa, de funcția de șef al Serviciului Fiscal Orășenesc Oravița aflat sub conducerea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, unitate care funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.

În ce privește critica parchetului privind omisiunea primei instanțe de a stabili, cu ocazia suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, a obligației de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței, se constată că prin sentința apelată respectiva obligație a fost aplicată, dar prin indicarea unui temei legal greșit, respectiv art. 93 alin. (1) C. pen., în loc de art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen.

În continuare, în ceea ce privește obligația inculpatului B. de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței, se constată că aceasta a fost impusă fără a se oferi o motivare cu privire la această interdicție, a cărei aplicare pe durata termenului de încercare este facultativă.

În afară de aceste aspecte, Înalta Curte observă că natura infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul B. nu justifică aplicarea unei asemenea interdicții, nefiind necesară, având în vedere că fapta are o altă conotație, nu prezintă niciun element de extraneitate și nu a fost comisă în legătură cu teritoriul României. Măsura prin care se aduce atingere libertății de mișcare trebuie să fie necesară și proporțională cu fapta penală și trebuie examinată și în raport de dispozițiile art. 2 din protocol nr. 4 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Restricția poate fi justificată într-un caz concret dacă există indicii cu privire la un interes general care să depășească un interes individual la exercitarea libertății de mișcare (cauza Hajibeyli vs. Azerbaijan).

În consecință, față de inculpatul B., obligația prev. de art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., respectiv aceea de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței, nu își găsește justificarea, urmând a fi înlăturată de instanța de control judiciar.

Toate aceste considerente privind obligația de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței prevăzută de art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., sunt valabile și în ce-l privește pe inculpatul A., așa încât instanța de apel nu o va menține printre obligațiile pe care, rejudecând cauza după schimbarea încadrării juridice, le va stabili în sarcina inculpatului A pe perioada termenului de supraveghere.

Pentru toate considerentele exprimate în expozitivul acestei hotărâri, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara și inculpații A. și B., împotriva sentinței penale nr. 467/PI din 11 noiembrie 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/59/2016.

Va desființa, în parte, sentința penală mai sus-menționată și, rejudecând:

1. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A. din infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 48 rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 48 rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., va condamna pe inculpatul A. la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe durata și în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 91 C. pen., va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 4 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., va obliga inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș Severin, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., va impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., va stabili ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei Ticvaniu Mare sau în cadrul Primăriei Grădinari, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. și art. 91 alin. (4) C. pen., va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., respectiv că nerespectarea, cu rea-credință a măsurilor de supraveghere și neexecutarea obligațiilor impuse de instanță ori stabilite de lege, precum și săvârșirea în termenul de supraveghere a unei infracțiuni are drept urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cu consecința executării în întregime a pedepsei.

Supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. b), alin. (3) C. pen., se va face de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș Severin.

Pedeapsa complementară se va executa începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen., iar pedeapsa accesorie se va alătura pedepsei închisorii, în caz de revocare a suspendării condiționate.

2. Va modifica conținutul pedepselor complementare și accesorii prev. de art. 66 lit. g) C. pen. și prev. de art. 67 rap. la art. 66 lit. g) C. pen. aplicate inculpatului B., în sensul că interzice inculpatului B. exercitarea dreptului de a ocupa o funcție în cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Va înlătura obligația prev. de art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., respectiv aceea de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de A. și de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul inculpat B. la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat B., în sumă de 90 lei, va rămâne în sarcina statului.

Înalta admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara și inculpații A. și B., împotriva sentinței penale nr. 467/PI din 11 noiembrie 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/59/2016.

Desființează, în parte, sentința penală mai sus-menționată și, rejudecând:

1. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A. din infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 48 rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 48 rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul A. la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe durata și în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 91 C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 4 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., obligă inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș Severin, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., stabilește ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei Ticvaniu Mare sau în cadrul Primăriei Grădinari, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. și art. 91 alin. (4) C. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., respectiv că nerespectarea, cu rea-credință a măsurilor de supraveghere și neexecutarea obligațiilor impuse de instanță ori stabilite de lege, precum și săvârșirea în termenul de supraveghere a unei infracțiuni are drept urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cu consecința executării în întregime a pedepsei.

Supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. b), alin. (3) C. pen., se face de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș Severin.

Pedeapsa complementară se va executa începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen., iar pedeapsa accesorie se va alătura pedepsei închisorii, în caz de revocare a suspendării condiționate.

2. Modifică conținutul pedepselor complementare și accesorii prev. de art. 66 lit. g) C. pen. și prev. de art. 67 rap. la art. 66 lit. g) C. pen. aplicate inculpatului B., în sensul că interzice inculpatului B. exercitarea dreptului de a ocupa o funcție în cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Înlătură obligația prev. de art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., respectiv aceea de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de A. și de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara rămân în sarcina statului.

Obligă apelantul inculpat B. la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat B., în sumă de 90 lei, rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.