Infracțiuni de lovire sau alte violenţe și amenințare. Constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru punerea în executare a mandatului european de arestare. Respingerea contestației la executare ca fiind nefondată

• Legea nr. 302/2004: art. 104
• Legea nr. 302/2004: art. 109 alin. (1)
• Legea nr. 302/2004: art. 85
• Legea nr. 302/2004: art. 87
• Legea nr. 302/2004: art. 89
• Legea nr. 302/2004: art. 97
• Legea nr. 302/2004: art. 98 alin. (2)
• Legea nr. 302/2004: art. 99 alin. (1) şi (2)
• NCP: art. 193 alin. (1)
• NCP: art. 206 alin. (1)
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)

Prin sentința penală nr. 10/31.01.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 109 alin. (1) și art. 104 alin. (5), (6) și 10 din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus executarea mandatului european de arestare nr. 1x/21 emis la data de 05.01.2023 de către judecătorul din cadrul Curții Districtuale Emmendingen, consecutiv emiterii mandatului național de arestare la data de 19.08.2021 în dosarul cu nr. de referință x de către judecătorul din cadrul Curții Districtuale Freiburg, pe numele persoanei solicitate A. (nume la naștere B.), în vederea efectuării procedurilor penale în curs pentru săvârșirea infracțiunilor de agresiune fizică și amenințare, prevăzute de art. 223, alin. (1), (23)0, 241, 185, 194, 53 și 52 din C. pen. german.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 138 din 16 februarie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte constată contestația ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei alte măsuri privative de libertate.

Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Un mandat european de arestare poate fi emis pentru fapte pedepsite de legea statului membru emitent cu o pedeapsă sau o măsură de siguranță privative de libertate a căror durată maximă este de cel puțin douăsprezece luni sau, atunci când s-a dispus o condamnare la o pedeapsă sau s-a pronunțat o măsură de siguranță, pentru condamnări pronunțate cu o durată de cel puțin patru luni.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că autoritățile judiciare din Germania au emis mandatul european de arestare cu nr. de referință x la data de 05.01.2023 de către judecătorul din cadrul Curții Districtuale Emmendingen, consecutiv emiterii mandatului național de arestare la data de 19.08.2021 în dosarul cu nr. de referință x de către judecătorul din cadrul Curții Districtuale Freiburg față de persoana solicitată A. (nume la naștere B.), valabil până la data de 21.03.2025, posesor al cărții de identitate seria x emisă de Republica Turcia, valabilă până la data de 20.07.2028, posesor al permisului de ședere nr. x, seria x emis de autoritățile din Germania, valabil până la data de 21.03.2025.

Persoana solicitată este urmărită penal de către autoritățile judiciare germane pentru săvârșirea infracțiunilor de agresiune fizică și amenințare, fapte prevăzute de art. 223 alin. (1), (23)0, 241, 185, 194, 52 și 53, toate din C. pen. german.

Rolul instanței de judecată în procedura pendinte, astfel cum rezultă din economia dispozițiilor art. 85 și următoarele din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, este limitat la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă, fără a analiza temeinicia acuzațiilor aduse persoanei solicitate, acesta fiind rolul autorității solicitante.

Procedând la analizarea condițiilor anterior menționate, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite.

Astfel, în cauză, mandatul european de arestare are conținutul și forma prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004 și nu există niciun motiv, obligatoriu sau opțional, de refuz al executării acestuia, dintre cele prevăzute în art. 99 alin. (1) și (2) din aceeași lege.

În mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Germania sunt indicate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, denumirea, adresa, numerele de telefon și fax, precum și adresa de e-mail ale autorității judiciare emitente, hotărârea în baza căreia a fost emis mandatul european de arestare (în cauză, mandatul de arestare emis la 19.08.2021, în dosarul nr. x, de judecătorul din cadrul Curții Districtuale Freiburg), natura și încadrarea juridică a infracțiunilor, ținându-se seama de prevederile art. 97 din Legea nr. 302/2004, descrierea pe scurt a situației de fapt, pedepsele prevăzute de legea statului emitent pentru infracțiunile săvârșite. Mandatul european de arestare a fost emis conform anexei 1 din legea sus-menționată.

De asemenea, mandatul european de arestare a fost transmis în limba germană și tradus în limba română.

Deși acesta nu a fost tradus în integralitate în limba română, în sensul că rubricile necompletate nu au fost inserate în traducerea efectuată, acest aspect nu poate duce la nulitatea mandatului european de arestare, întrucât nu au relevanță juridică în cauză și nu pot influența soluționarea acesteia. Mai mult, se constată că, prin lipsa traducerii pasajelor care nu au fost bifate de autoritățile străine, nu s-a produs o vătămare persoanei solicitate.

De asemenea, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite și exigențele cerute de art. 89 din legea privind cooperarea judiciară în materie penală.

Astfel, persoana solicitată se află pe teritoriul României (stat membru al Uniunii Europene), mandatul de arestare preventivă este valabil, nu a intervenit, potrivit legii române, prescripția răspunderii penale sau a executării pedepsei ori amnistia sau grațierea, atunci când arestarea și predarea se solicită în vederea exercitării urmăririi penale ori a judecății, iar pedeapsa prevăzută de legea română pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de 2 ani.

Raportat la infracțiunile presupus a fi săvârșite de persoana solicitată, în acord cu prima instanță, Înalta Curte constată că acestea sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Infracțiunile pentru care A. este cercetat de către autoritățile judiciare germane au corespondent și în legislația penală română, sub incriminările prev. de art. 193 alin. (1) C. pen. – lovirea sau alte violențe și de art. 206 alin. (1) C. pen. – amenințarea.

De asemenea, corect s-a făcut și aplicarea art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în sensul că predarea, în baza unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale sau a judecății, a unui cetățean român sau a unei persoane care trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani se face sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

Verificând incidența disp. art. 99 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curtea constată că nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz al executării acestuia.

Cu privire la procedura desfășurată în fața Curții de Apel Cluj, Înalta Curte reține că persoanei solicitate i-a fost comunicat mandatul european de arestare, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la dosarul primei instanțe. Persoana solicitată a fost chestionată cu privire la posibilitatea predării către autoritățile judiciare străine, aceasta nefiind de acord cu predarea. A mai precizat că nu renunță la regula specialității. De asemenea, persoana solicitată a fost audiată cu privire la motivele obligatorii sau opționale de refuz și nu a avut obiecțiuni privind identitatea. I s-au adus la cunoștință drepturile și învinuirile, dar și efectele regulii specialității.

Chiar dacă persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, Înalta Curte reține că, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă, limitându-se la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.

Astfel, se constată respectate exigențele dispozițiilor art. 104 din Legea nr. 302/2004.

Concluzionând, se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru punerea în executare a mandatului european de arestare nr. 1x/21, emis la data de 05.01.2023, de către judecătorul din cadrul Curții Districtuale Emmendingen, consecutiv emiterii mandatului național de arestare la data de 19.08.2021, în dosarul cu nr. de referință x, de către judecătorul din cadrul Curții Districtuale Freiburg, pe numele persoanei solicitate A., în vederea efectuării procedurilor penale în curs, pentru săvârșirea infracțiunilor de agresiune fizică și amenințare, prevăzute de art. 223, alin. (1), (23)0, 241, 185, 194, 53 și 52 din C. pen. german.

Referitor la criticile persoanei solicitate vizând faptul că mandatul european de arestare nu a fost tradus integral, Înalta Curte le apreciază ca nefondate, neimpunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare pentru traducerea în integralitate a mandatului european de arestare.

Față de argumentele anterior menționate, constată că, deși mandatul european de arestare nu a fost tradus în integralitate, în sensul că nu au fost traduse rubricile necompletate și nebifate de autoritățile judiciare străine, această chestiune nu duce la nulitatea traducerii și nici la nelegalitatea procedurii. Pasajele care nu au fost traduse nu au relevanță în prezenta cauză și nu sunt de natură să influențeze soluționarea cauzei. Mai mult, apărarea invocată de persoana solicitată în sensul că i s-a produs o vătămare prin încălcarea dreptului la un proces echitabil, nu poate fi primită, mai ales în condițiile în care, contestatorul cunoaște limba germană, procedura în prezenta cauză desfășurându-se cu asigurarea unui interpret de limbă germană.

În concluzie, critica este nefondată.

În ceea ce privește înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, o astfel de cerere nu poate fi primită. Astfel, ca predarea persoanei solicitate să se realizeze prin intermediul autorităților celor două state, este necesară privarea de libertate a persoanei solicitate, în caz contrar procedura ar fi lipsită de eficiență.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu ocazia pronunțării asupra executării mandatului european de arestare, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

Pentru considerentele enunțate anterior, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 10 din 31 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă germană se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Sursa informației: www.scj.ro.