Infracţiuni de înşelăciune, uz de fals şi fals în declaraţii. Respingerea contestației la executare (NCP, NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 793/2017

NCP: art. 215 alin. (2) și (3), art. 292; NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b), art. 597 alin. (4), art. 598 alin. (1) lit. d), art. 599 alin. (5)

Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru motivele arătate în continuare.

Astfel, din actele aflate la dosar, rezultă că, prin sentința penală nr. 36 din 02 noiembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2004, definitivă prin decizia penală nr. 6203 din 02 noiembrie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2004, s-a dispus condamnarea inculpatului A. la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, uz de fals și fals în declarații, prevăzute de art. 215 alin. (2) și (3), art. 291 și art. 292 C. pen. (1969). În vederea executării acestei sentințe, a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1 din 15 noiembrie 2005, condamnatul A. fiind arestat la 11 noiembrie 2006.

Ulterior, prin sentința nr. 68 din 04 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2007, s-a admis cererea formulată de condamnat, dispunându – se întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni, acesta fiind pus în libertate la 09 iunie 2008.

La data de 12 septembrie 2008, Curtea de Apel Cluj a încunoștiințat instanța de executare că la 08 septembrie 2008 a expirat întreruperea executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare privindu – l pe condamnatul A. Deși au fost efectuate demersurile legale necesare, nu s-a reușit reîncarcerarea condamnatului, deoarece acesta a fugit din România, fiind dat în urmărire internațională.

La 29 septembrie 2009 a fost emis mandatul european de arestare nr. 1 din aceeași dată, efectuându – se demersuri în vederea punerii sale în executare.

La data de 30 iunie 2016, condamnatul A. a formulat contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 36 din 02 noiembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2004, definitivă prin decizia penală nr. 6203 din 02 noiembrie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2004, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., invocând intervenirea prescripției executării pedepsei.

Prin sentința penală nr. 93 din 02 august 2016 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 597 alin. (4) C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul A., instanța reținând că nu este incidentă prescripția executării pedepsei închisorii, nefiind împlinit termenul de prescripție, acesta urmând a se împlini la data de 25.09.2021, deci la o dată ulterioară pronunțării sentinței.

Potrivit dispozițiilor art. 599 alin. (5) C. proc. pen., cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și apărări.

Așa cum s-a arătat deja, prin sentința penală nr. 93/2.08.2016, Curtea de Apel Bacău a constatat că termenul de prescripție a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicate contestatorului-condamnat A. prin sentința penală nr. 36 din 02 noiembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. x/2003, se va împlini la data de 25.09.2021, deci la o dată ulterioară pronunțării prezentei sentințe.

Ca urmare, Înalta Curte constată că, în cauză, nu pot fi cenzurate considerentele expuse în sentința penală nr. 93 din 02 august 2016, neputând fi făcută o nouă apreciere în legătură cu incidența prescripției executării pedepsei închisorii, temeiurile de fapt și de drept fiind aceleași cu cele ale contestației la executare soluționată deja, în mod definitiv.

Pentru motivele de mai sus, în conformitate cu dispozițiile art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 597 alin. (8) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 59 din 16 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2017.

Sursa informației: www.scj.ro.