Infracțiunea de viol. Transferarea condamnatului în vederea continuării executării pedepsei de 10 ani închisoare într-un penitenciar din România

22 aug. 2023
Vizualizari: 248
  • Legea nr. 302/2004: art. 156 alin. (1)
  • Legea nr. 302/2004: art. 167 alin. (1)
  • NCP: art. 218 alin. (1) alin. (3) lit. f)
  • NCP: art. 66 lit. g)
  • NCP: art. 93 alin. (2) lit. a)-d)
  • NCPP: art. 275 alin. (2)
  • NCPP: art. 598 alin. (1)

Prin sentința penală nr. 78 din data de 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2022, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 93/09.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2020.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 290 din10 mai 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând hotărârea contestată, în raport de motivele formulate de contestatorul condamnat A. și de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține următoarele:

Contestația la executare este un mijloc procesual cu caracter jurisdicțional prin intermediul căruia se soluționează anumite incidente limitativ prevăzute de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei, cu scopul de a se asigura coformitatea cu legea penală a executării hotărârilor judecătorești, fără însă a se putea schimba sau modifica soluția care se bucură de autoritate de lucru judecat.

În sistemul de drept procesual românesc se poate formula contestație la executare în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 598 alin. (1) din C. proc. pen.: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Astfel, pe calea contestației la executare nu pot fi invocate aspecte anterioare momentului rămânerii definitive a hotărârii, nu se poate modifica o astfel de hotărâre, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat și stabilității raporturilor juridice.

Cu rang de principiu, hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunțării hotărârii, ar fi condus la luarea altor măsuri împotriva făptuitorului ori ca urmare a unor împrejurări intervenite după ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situații apare necesitatea de a se pune de acord conținutul hotărârii puse în executare cu situația obiectivă și a se aduce modificările corespunzătoare în desfășurarea executării.

Totodată, Înalta Curte arată că, inclusiv din perspectiva dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se impune respectarea principiului securității raporturilor juridice, potrivit căruia niciuna dintre părți nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa (Cauza Brumărescu împotriva României).

În cauză, prin sentința penală nr. 93 din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost admisă cererea formulată de autoritățile judiciare din Insula Jersey, Insulele Canalului Mânecii și constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 a fost recunoscută hotărârea pronunțată de Curtea Regală din Jersey la data de 17.05.2019 în dosarul nr. [2019]JRC097, definitivă la aceeași dată, prin care cetățeanul român A., deținut într-un penitenciar din Insula Jersey, a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de viol prev. de art. 5 alin. 1 din Legea împotriva ofenselor sexuale 2018, din Insula Jersey, care au corespondent în legislația română în infracțiunea de viol prev. de art. 218 alin. (1), alin. (3) lit. f) C. pen.

S-a dispus transferarea condamnatului în vederea continuării executării pedepsei de 10 ani închisoare într-un penitenciar din România.

Totodată, s-a dedus din pedeapsă perioada executată de 147 zile închisoare calculată la data pronunțării sentinței, respectiv 17.05.2019 și în continuare, la zi.

S-a constatat că statul de condamnare a acordat condamnatului beneficiul de 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate.

De asemenea, s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a sentinței.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel persoana condamnată A..

Prin decizia penală nr. 176/A din data de 03 iulie 2020, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de către persoana condamnată A..

În acest sens, Înalta Curte notează că, prin cererea formulată, condamnatul a invocat cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., criticând, în fapt, raționamentul instanței avut în vedere la momentul recunoașterii hotărârii pronunțate de autoritățile judiciare din Insula Jersey. Astfel, contestatorul A. a susținut că, instanța de fond nu a dispus deducerea corectă a perioadei executate, prin luarea în calcul a celor 1218 zile câștigate în vederea liberării condiționate.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. reglementează două posibile incidente ce pot interveni fie la momentul punerii în executare a hotărârii judecătorești, fie pe parcursul executării sancțiunii penale – când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

Cu titlu de exemplu, în jurisprudența națională au fost calificate ca nelămuriri ce pot forma obiectul contestației la executare: omisiunile de indicare, în cazul dispoziției de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, a organului care va exercita supravegherea sau a obligațiilor prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. a)-d) din C. pen. înlocuirea entităților în cadrul cărora persoana condamnată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere va presta munca neremunerată în folosul comunității; indicarea greșită a funcției/ocupației interzise prin aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 lit. g) din C. pen. în dispozitivul hotărârii definitive, în condițiile în care funcția indicată era diferită față de cea menționată în rechizitoriu și în considerentele sentinței de condamnare.

Referitor împiedicarea la executare, în jurisprudența națională au fost calificate ca astfel de situații: omisiunea instanței de a dispune arestarea persoanei extrădate în vederea predării, întrucât absența dispoziției de arestare împiedică executarea dispoziției de admitere a cererii de extrădare; existența unui caz suplimentar de amânare a predării, ivit ulterior rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în procedura specială a executării mandatului european de arestare; omisiunea anulării madatului de executare a pedepsei închisorii pentru una dintre pedepsele aplicate printr-o hotărâre definitivă anterioară în urma contopirii mai multor pedepse; schimbarea numelui persoanei codamnate anterior punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei.

Deopotrivă, Înalta Curte reține că potrivit art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, „În cazul în care România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română. Din durata pedepsei privative de libertate care trebuie executată în România se deduce durata pedepsei privative de libertate executate în statul emitent, ca urmare a efectelor produse de amnistia sau grațierea acordată anterior, precum și, dacă este cazul, numărul de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legii statului emitent”.

Ca urmare, în limitele specifice prezentului demers judiciar, astfel cum au fost conturate anterior, Înalta Curte constată că aspectele învederate de către persoana condamnată nu pot fi circumscrise vreunei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, în înțelesul dat acestei sintagme prin dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

De altfel, aspectele invocate de contestatorul A. reprezintă chestiuni de fond, care au intrat în puterea lucrului judecat prin rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 93 din data de 09 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2020, la data de 03 iulie 2020, iar, prin acestea nu au fost relevate nelămuriri cu privire la hotărârea ce se execută și nici piedici în calea punerii ei în executare. În fapt, este pusă în discuție chiar legalitatea și temeinicia hotărârii în baza căreia se face executare, fiind criticată recunoașterea (prin sentința penală nr. 93 din data de 09 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova) pedepsei aplicate contestatorului de autoritățile judiciare din Insula Jersey, de 10 ani închisoare.

Pe de altă parte, pedeapsa recunoscută și pusă în executare pe teritoriul României prin hotărârea împotriva căreia a fost formulată contestația la executare nu poate suferi modificări sub aspectul cuantumului pe calea contestației la executare, în lipsa incidenței unei cauze de micșorare a pedepsei, intervenită după rămânerea definitivă a hotărârii, conform art. 598 lit. d) din C. proc. pen.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte reține că persoanei condamnate i se recunoaște de către lege o vocație generală la liberarea condiționată și nu un drept la aceasta, împrejurare subliniată și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta statuând că „art. 5 paragraful 1 lit. a) din Convenția Europeană a drepturilor Omului nu garantează dreptul unui deținut de a beneficia de o lege de amnistie sau de a fi eliberat condiționat înainte de executarea pedepsei la care a fost condamnat”. (cauza Kalan contra Turciei, cererea 73561/01, decizia din 2 octombrie 2001).

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 78 din data de 06 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

Potrivit dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform prevederilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.

Infracțiunea de viol. Transferarea condamnatului în vederea continuării executării pedepsei de 10 ani închisoare într-un penitenciar din România was last modified: august 22nd, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.