Infracţiunea de favorizare a infractorului după comiterea faptei. Dispunerea arestării provizorii pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile (NCPP, L. nr. 302/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 815/2020

L. nr. 302/2004: art. 4, art. 5, art. 7, art, 12, art. 20 alin. (3), art. 36 alin. (2), NCPP: art. 275 alin. (2) și (6)

Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 111 din data de 21 mai 2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite, semnat la București la 10 septembrie 2007.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispozițiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaționale la care România este parte în situațiile nereglementate.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situația în care prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.

Astfel, s-a reținut că la data de 18.09.2020 s-a înregistrat adresa nr. x/2020 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova cu propunerea de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A., cercetat pentru încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite, în vederea extrădării în SUA.

La propunere s-a anexat: solicitarea autorităților din S.U.A, cererea formulată de luare a măsurii arestului preventiv în vederea extrădării, copia adresei Biroului Național Interpol, traducerea în limba română, proces-verbal de identificare, ordonanța de reținere, declarația persoanei solicitate.

Prin încheierea nr. 77 din 19.09.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020 s-a dispus arestarea provizorie cu o durată de 15 zile, începând cu data de 19.09.2020 până la 03.10.2020, inclusiv, s-a acordat termen în vederea înaintării cererii de extrădare și s-a emis adresă către Ministerul Justiției – Serviciul Cooperare judiciară internațională în materie penală pentru a comunica cererea de extrădare formulată în scris de către statul solicitant împreună cu informațiile prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Prin încheierea nr. 84 din data de 02.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2019 a fost menținută arestarea provizorie pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 04.10.2020 până la 02.11.2020, inclusiv și ulterior până la data de 16.11.2020, inclusiv.

La data de 16.11.2020 Ministerul Justiției a înaintat atât instanței, cât și Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în copie, cererea de extrădare formulată de Statele Unite ale Americii, la care au fost anexate:

– nota verbală nr. 326 din data de 13 noiembrie 2020 emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București înregistrată Ia Ministerul Justiției Ia data de 1 3 noiembrie 2020, prin care se solicită extrădarea cetățeanului român;

– certificat emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 9 noiembrie 2020;

– certificat emis la data de 9 noiembrie 2020 de către doamna C. director asociat în cadrul Oficiului pentru Afaceri Internaționale al Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii;

– declarația sub jurământ, în susținerea cererii de extrădare a domnului D., procuror în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul din New Mekico din data de 5 noiembrie 2020;

– rechizitoriu suplimentar înlocuitor emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul din New Mexico în cauza cu numărul x;

– mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico la data de 8 decembrie 2019 în dosarul cu nr. x;

– dispozițiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii;

– fotografiile cetățeanului român;

– declarația în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 5 noiembrie 2020 de către domnul E., agent special, Biroul Federal de Investigații.

Ulterior, la data de 20.11.2020 Ministerul Justiției a transmis un set de documente suplimentare la cererea de extrădare, respectiv:

– certificat emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 13 noiembrie 2020;

– declarația suplimentară sub jurământ, în susținerea cererii de extrădare a domnului D., procuror în cadrul Biroului de procuratură al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico din data de 12.11.2020;

– mandat de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico la data de 24.09.2019 în dosarul nr. x;

– ordin prin care se permite dezvăluirea mandatului de arestare sigilat din data de12.11.2020 emis în dosarul nr. 19-934 WJ.

Înalta Curte constată că infracțiunea de care este acuzată persoana extrădabilă, astfel cum au fost descrisă în documentele înaintate de autoritățile americane, favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5) prev. de Titlul 18, Secțiunea 3 din Codul Statelor Unite are corespondent în legea română.

De asemenea, infracțiunea pentru care este cercetată persoana extrădabilă este pedepsită, atât în statul solicitant, cât și în statul solicitat, cu pedeapsa închisorii mai mare de 1 an.

Se constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile extrădării și a dispus extrădarea persoanei solicitate, cu respectarea regulii specialității, prevăzută de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008 în vederea judecării cetățeanului român A. de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul din New Mexico în dosarul nr. 19-934 WJ pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului după comiterea faptei (capul de acuzare nr. 5) prev. de Titlul 18, Secțiunea 3 din Codul Statelor Unite.

Totodată, în cadru acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Persoana extrădabilă nu a formulat obiecțiuni la identitate și nici nu au fost învederate până în prezent împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate. De asemenea, între Statele Unite ale Americii și România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Conform art. 1 al Tratatului, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.

Totodată, în articolele 4-7 din Tratat sunt menționate situațiile în care extrădarea solicitată de una dintre părți poate fi refuzată, precum și motivele care nu pot justifica respingerea unei cereri de extrădare.

Raportat la articolele menționate din cuprinsul Tratatului, Înalta Curte constată că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 4-7 ale acestuia.

Astfel, faptele de care este acuzat numitul A. nu reprezintă infracțiuni politice sau militare, acesta nu a fost condamnat sau achitat în România pentru aceste fapte, nu a intervenit prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile respective, iar persoana extrădabilă nu riscă aplicarea pedepsei capitale în caz de admitere a extrădării.

Circumstanțele personale invocate de persoana extrădabilă A., că are cinci copiii nu pot fi apreciate condiții facultative de refuz.

Articol 12 din Legea nr. 111/2011 prevede că în caz de urgență, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în așteptarea cererii de extrădare și a documentelor anexate acesteia.

Înalta Curte reține că necesitatea luării celei mai severe măsuri preventive este impusă și prin raportare la exigențele art. 223 alin. (2) C. proc. pen. – aplicabil în temeiul art. 7 din Legea nr. 302/2004 modificată.

În context, măsura arestării provizorii este necesară pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile de la această procedură, față de circumstanțele concrete ale cauzei și în lipsa unor elemente concrete, în raport, cu care să se aprecieze că o măsură mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă.

Opțiunea instanței pentru luarea măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile în vederea predării către autoritățile din Statele Unite ale Americii, iar nu a unei alte măsuri mai blânde a fost determinată de caracterul urgent și de necesitatea împiedicării sustragerii persoanei solicitate procedurilor judiciare în curs.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că sentința contestată este legală și temeinică, în cauză fiind îndeplinite condițiile pentru extrădare prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii și că motivele de opoziție invocate de persoana extrădabilă A. sunt neîntemeiate.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul, în sumă de 964 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.