Îndeplinirea tuturor condiţiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare. Predare fără îndeplinirea condiţiei dublei incriminări (NCPP, NCP, L. nr. 302/2004)

16 iul. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 134

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 258/2020

L. nr. 302/2004: art. 58 alin. (1), art. 84, art. 85, art. 87, art. 97 alin. (1) pct. 18, art. 99, art. 104 alin. (10) și (13), art. 110 alin. (2); NCPP: art. 275 alin. (2), art. 305 alin. (3), art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b); NCP: art. 193 alin. (1)

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Alin. (2) al aceluiași text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009.

Prin urmare, mandatul european de arestare este un instrument al cooperării judiciare internaționale în materie penală, care răspunde nevoii statelor membre de a reacționa prompt la stimulii infracționali, în vederea realizării scopurilor Uniunii Europene.

Din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.

Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare. În acest fel, se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

În speță, respectând rigorile legii, prima instanță a verificat temeinic îndeplinirea tuturor condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare cu numărul x, referința dosarului x, emis, la data de 17.01.2018, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tsessaloniki, față de persoana solicitată A., în vederea cercetării acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de instigare calificată la furt în mod continuat prevăzută de art. 26 par. 1a, 27 par. 1, 47 par. 1a, 98, 372 par. 1 și 374 caz a, d, e din C. pen. din Grecia, constatând în mod just că acesta îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Totodată, a constatat în mod corect că infracțiunea ce formează obiectul mandatului european de arestare, care intră în categoria faptelor prev. de art. 97 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, care dau loc la predare fără îndeplinirea condiției dublei incriminări, are corespondent, în legea penală română, în infracțiunea de instigare la furt calificat în formă continuată.

Deopotrivă, a apreciat în mod just că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării mandatului european de arestare, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În raport cu toate aceste constatări, notând că predarea persoanei solicitate nu este condiționată de acordul de voință al acesteia, instanța de fond a apreciat în mod just că în cauză sunt îndeplinite condițiile privind admiterea cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Grecia.

Constatând însă că, în contextul social generat de declararea stării de urgență în România, transporturile aeriene către Grecia au fost suspendate, situație care se circumscrie motivului de amânare a predării prevăzut de art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, în mod corect, instanța de fond a dispus amânarea predării persoanei solicitate până la încetarea cauzelor care au determinat amânarea, dar nu mai mult de 3 luni.

În raport cu soluția astfel dispusă, prima instanță a făcut aplicarea corespunzătoare a art. 104 alin. (10) și (13) din Legea nr. 302/2004, republicată, hotărând arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, în vederea predării către autoritățile judiciare din Grecia, precum și emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării, dispunând, totodată, în virtutea art. 113 din același act normativ, că acesta va fi pus în executare în termen de 10 zile de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

În considerarea acestei ultime măsuri, constatând că intervalul de timp până la încetarea motivelor care justifică amânarea predării poate fi de lungă durată, instanța a dispus în mod just revocarea măsurii controlului judiciar luat față de persoana solicitată.

De altfel, în cadrul prezentului demers judiciar, persoana solicitată nu a contestat argumentele care susțin soluția instanței de fond, limitându-se, în principal, la antamarea caracterului nelegal și netemeinic al mandatului de arestare care a stat la baza mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Grecia, pentru argumentele expuse în cererile adresate acestor autorități, iar în subsidiar, la invocarea faptului că, în contextul particular al cauzei, amânarea predării trebuie dispusă în temeiul art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, date fiind afacerile judiciare pe care le are în țară.

Pachet: Principiile procedurei judiciare

În cadrul procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare, instanța de judecată, învestită în fond sau în contestație, nu este însă abilitată să verifice apărările persoanei solicitate vizând fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea faptelor penale pentru care a fost emis mandatul, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia și legalitatea urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la măsurile preventive dispuse de aceasta față de persoana solicitată.

A proceda altfel, ar însemna să se încalce principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării mandatului european de arestare emis de o autoritate judiciară competentă potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În consecință, evaluând în continuare doar susținerile apărării contestatorului persoană solicitată A. privind incidența în cauză a motivului de amânare a predării prevăzut de art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte constată că acestea sunt neîntemeiate.

Textul art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, instituie în sarcina instanței învestite cu executarea mandatului european de arestare, cu titlu imperativ, obligația amânării predării persoanei solicitate atunci când aceasta este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, amânarea predării durând până la soluționarea definitivă a cauzei penale, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate a persoanei solicitate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Acest motiv obligatoriu de amânare a predării este incident în situația în care, în cauza penală instrumentată de organele de anchetă din România, față de persoana solicitată s-a dispus, conform art. 305 alin. (3) din C. proc. pen., efectuarea urmăririi penale in personam.

Până la acest moment, persoana solicitată nu are nicio calitate în cadrul procedurilor penale efectuate de către autoritățile judiciare române, urmărirea penală fiind începută doar in rem.

În consecință, pentru a constitui temei pentru amânarea predării în condițiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, afacerile judiciare din România ale persoanei solicitate trebuie să se afle cel puțin în faza urmăririi penale in personam declanșată față de aceasta.

În contextul acestor considerații teoretice, Înalta Curte notează că, în cauză, prin adresa din 29 aprilie 2020 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani (depusă de apărătorul contestatorului persoană solicitată la termenul de dezbateri în contestație) se comunică faptul că, urmare plângerii penale formulată împotriva persoanei solicitate A., pe rolul acestei unități de parchet s-a înregistrat Dosarul penal nr. x/2020, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (1) din C. pen., cauză care a fost preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, unde a fost înregistrată sub nr. x/2020.

În consecință, Înalta Curte constată că în cauză nu este incident motivul obligatoriu de amânare a predării prevăzut de art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, întrucât în dosarul penal invocat de contestatorul persoană solicitată se efectuează, în prezent, urmărirea penală in rem.

Pentru argumentele prezentate, apreciind că soluția pronunțată de instanța de fond în urma efectuării verificărilor la care este îndrituită conform dispozițiilor art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, este temeinică și legală, Înalta Curte, în temeiul art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 110 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 69/F din data de 14 aprilie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020.

Ca urmare, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Îndeplinirea tuturor condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare. Predare fără îndeplinirea condiției dublei incriminări (NCPP, NCP, L. nr. 302/2004) was last modified: iulie 16th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter