Îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale. Disjungerea laturii civile a cauzei şi judecarea separată (NCPP, NCC, NCPC)

25 ian. 2022
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 328
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1255/2021

NCPP: art. 27 alin. (2), art. 28; NCC: art. 1349, art. 1382, art. 1386, art. 1390, art. 1391; NCPC: art. 194, art. 453

Alpha Bank Oferta Start-up este conceputa pentru activitati liberale si beneficiezi de ZERO cost timp de 12 luni

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse:

Acțiunea reclamantelor vizează acordarea de despăgubiri (morale și materiale) determinate de prejudiciul produs prin decesul soțului, respectiv tatălui acestora, numitul D., în accidentul rutier din data de 20.11.2011, prejudiciu produs de către pârâtul Statul Român, prin Compania Națională de Administrare a Infrasctructurii Rutiere-Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, în condițiile în care latura civilă raportat la acesta a rămas nesoluționată în cadrul procesului penal.

Recursul reclamantelor vizează, în esență, modalitatea în care instanța de apel a apreciat asupra îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale, respectiv a culpei pârâtului Statul Român, prin Compania Națională de Administrare a Infrasctructurii Rutiere-Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj în producerea evenimentului ce a determinat prezentul demers judiciar.

Astfel, referitor la accidentul care a produs decesul soțului/tatălui recurentelor-reclamante, Înalta Curte constată că s-au constituit două dosare penale, în cadrul cărora s-au dezbătut chestiuni diferite.

În cadrul dosarului penal nr. x/2016 în care s-au pronunțat sentința nr. 711/15.04.2016 a Judecătoriei Gherla, iar în calea de atac decizia nr. 1425/A/22.11.2016 a Curții de Apel Cluj, a fost soluționată latura penală, în sensul că s-a stabilit culpa inculpatei E. în proporție de 75% în producerea accidentului și în proporție de 25 % culpa CNAIR. Inculpata a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere și a fost achitată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, urmare a dezincriminării (sentință rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1425/A/2016 a Curții de Apel Cluj).

Prin încheierea din data de 08.04.2016 s-a dispus disjungerea laturii civile a cauzei și judecarea separată, aceasta constituind obiectul dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei Gherla.

Prin sentința penală nr. 161/19.02.2018 pronunțată de Judecătoria Gherla în dosar nr. x/2016 a fost soluționată latura civilă, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile (reclamante) în calitate de soție supraviețuitoare, respectiv fiice ale victimei D., fiind acordate despăgubirile menționate în dispozitiv. Sumele acordate prin această hotărâre au fost modificate prin decizia nr. 836/A/28.06.2018 a Curții de Apel Cluj, care însă a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Este de precizat că sumele din cadrul dosarului sus-menționat au fost stabilite în sarcina inculpatei, corespunzător culpei de 75% în producerea accidentului, fiind obligat la plata acestora asigurătorul.

În ceea ce privește pârâta CNAIR, instanța a statuat că „… va interpreta în mod extensiv legea de procedură penală iar dintre cele două soluții posibile va alege să lase nesoluționată acțiunea civilă promovată de părțile civile A., B. și C. împotriva părții responsabile civilmente CNAIR iar părțile civile au posibilitatea de a se adresa instanței civile pentru acoperirea acestei pagube…”.

Față de această soluție, reclamantele au promovat prezenta acțiune, solicitând despăgubiri aferente gradului de culpă al pârâtei de 25% în producerea accidentului, astfel cum a fost stabilit în dosarul penal nr. x/2016

Prin prezentul recurs se învederează că, deși recurentele-reclamante au invocat, în dovedirea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale, probele administrate în dosarele penale menționate anterior, cu trimitere la dispozițiile art. 27 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel nu a dat eficiență acestei norme, nu a motivat de ce nu a analizat probatoriile solicitate și a concluzionat, în mod nelegal, că în cauză nu s-a dovedit îndeplinirea acestor condiții în ceea ce privește pârâta.

Înalta Curte constată întemeiată această critică referitoare la administrarea de probatorii, consecința fiind aceea că în cauză nu s-a procedat la stabilire corectă a situației de fapt iar instanța de recurs se află în imposibilitatea de a exercita controlul de legalitate.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Astfel, potrivit art. 27 alin. (2) C. proc. pen. „Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, pot introduce acțiune la instanța civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în fața instanței civile”.

De asemenea, art. 28 C. proc. pen. statuează că „Hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o. Instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite”.

Așa cum deja s-a arătat, în cadrul dosarului penal nr. x/2016 a fost soluționată latura penală a cauzei, iar în cadrul dosarului nr. x/2016 a fost soluționată latura civilă în ceea ce privește partea responsabilă civilmente S.C. F. S.A., soluția de nesoluționare a laturii civile privind pârâta CNAIR fiind menținută prin decizia nr. 836/A/28.06.2018 a Curții de Apel Cluj.

Instanța de apel a constatat că singura în raport de care ar putea opera autoritatea de lucru judecat reglementată de art. 28 C. proc. pen. este inculpata E., întrucât doar față de aceasta s-a reținut calitatea de făptuitor, însă aceste dispoziții trebuie coroborate cu cele ale art. 27 alin. (2) din același cod, care reglementează posibilitatea părții vătămate care s-a constituit parte civilă (așa cum este cazul reclamantelor din prezenta cauză) de a acționa în justiție pentru pretențiilor lor civile care nu au fost soluționate în cadrul procesului penal.

Judecătoria Gherla, prin sentința penală nr. 161/19.02.2018, a lăsat nesoluționată latura civilă raportat la această parte, apreciind că reclamantele au posibilitatea de a se adresa instanțelor civile sub acest aspect, iar reclamantele au uzat, prin prezenta acțiune, de această posibilitate.

Ca atare, nu poate fi negat dreptul acestora la despăgubire în prezentul cadru procesual raportat la faptul că acțiunea penală a fost îndreptată numai împotriva autoarei persoană fizică a accidentului, în condițiile în care chiar instanța penală recunoaște legitimitatea unui astfel de demers.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 28 C. proc. pen. se referă la faptul că instanța civilă nu este legată de cele statuate printr-o soluție de achitare sau de încetare a procesului penal, aspecte care nu sunt incidente cauzei pendinte. Per a contrario, în cazul unei soluții de condamnare (cum este cea în cauză), instanța civilă este legată de cele stabilite în cadrul procesului penal, în sensul că, chiar dacă față de pârâtă nu a fost declanșată acțiunea penală, nu se poate face abstracție de faptul că în cadrul cercetării judecătorești desfășurate de către instanța penală s-a stabilit, în sarcina acesteia, o anumită culpă. Această culpă este rezultatul analizării, coroborate, a probelor administrate în acel dosar, referitor la care instanța de apel era ținută să se raporteze, potrivit art. 27 alin. (2) C. proc. pen. și pe care aceasta le-a ignorat, deși reclamantele au solicitat să fie avute în vedere.

Chiar dacă dispozițiile art. 27 alin. (2) C. proc. pen. reglementează exclusiv posibilitatea folosirii probatoriului administrat în cadrul cercetării penale, fără a consacra o obligație legală în acest sens, în contextul în care recurentele-reclamante au înțeles să invoce textul legal în susținerea pretențiilor lor civile și au arătat că înțeleg să se folosească de acele probe în litigiul civil pendinte, instanța de apel era datoare să se pronunțe asupra acestei solicitări, iar nu să o ignore cu desăvârșire.

Din această perspectivă, motivarea instanței de apel în sensul că „…nu s-a făcut dovada certă a îndeplinirii cumulative a condițiilor răspunderii civile delictuale în sarcina apelantului…” nu este conformă legii, câtă vreme din această motivare nu rezultă care sunt argumentele pentru care a fost înlăturată solicitarea reclamantelor de se folosi de probele administrate în dosarele penale nr. x/2013 și nr. y/2016 în conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) C. proc. pen., solicitare formulată atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin întâmpinarea formulată în apel.

Rezultă că hotărârea recurată este nelegală, iar instanța de recurs nu se poate substitui instanței devolutive pentru a face aprecieri asupra probatoriilor, astfel încât se impun trimiterea cauzei în rejudecare.

Raportat la considerentul pentru care recursul urmează a fi admis, celelalte critici deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac nu se mai impun a fi analizate, prioritară fiind chestiunea stabilirii aspectelor de fapt din perspectiva probelor care să ateste sau nu îndeplinirea/neîndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale.

Față de cele arătate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, sens în care va fi admis, hotărârea recurată va fi casată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.

În rejudecare, instanța de apel va proceda la propria analiză privind îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale cu referire la pârâta Compania Națională de Administrare a Infrasctructurii Rutiere-Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj.

În cadrul acestei analize vor fi avute în vedere probele administrate în cadrul dosarelor penale nr. x/2013 și nr. y/2016, în conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) C. proc. pen., se vor administra noi probatorii dacă instanța va aprecia și se va argumenta eventuala înlăturare a unora dintre acestea.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte admite recursul declarat de reclamantele A., B. și C. prin reprezentant legal A. împotriva deciziei nr. 29/A din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.

Sursa informației: www.scj.ro.

Îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale. Disjungerea laturii civile a cauzei și judecarea separată (NCPP, NCC, NCPC) was last modified: ianuarie 24th, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter