Incidente prevăzute de legea penală sau procesual penală ivite înainte ori în timpul executării hotărârii definitive sau după executarea hotărârii definitive (NCPP, L. nr. 302/2004, L. nr. 254/2013)

4 iun. 2020
Vizualizari: 1034
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 593/2019

NCPP: art. 275, art. 598; L. nr. 302/2004: art. 156 alin. (1), art. 166 alin. (16); L. nr. 254/2013: art. 55^1

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, așa cum este în prezent reglementată contestația la executare (art. 598 C. proc. pen.), aceasta se înfățișează ca un procedeu jurisdicțional ce poate fi exercitat pentru soluționarea incidentelor prevăzute de legea penală sau procesual penală ivite înainte ori în timpul executării hotărârii definitive sau după executarea hotărârii definitive, dar în legătură cu aceasta.

Hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunțării hotărârii, ar fi condus la luarea altor măsuri împotriva făptuitorului ori ca urmare a unor împrejurări intervenite după ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situații, apare necesitatea de a se pune de acord conținutul hotărârii puse în executare cu situația obiectivă și a se aduce modificările corespunzătoare în desfășurarea executării.

În ceea ce privește natura juridică a contestației la executare, aceasta nu reprezintă o cale de atac, ordinară sau extraordinară, ci o procedură jurisdicțională de rezolvare a situațiilor relative la executarea hotărârii după rămânerea definitivă a acesteia privind numai incidente ivite în legătură cu executarea hotărârii definitive, fără însă a putea să fie repuse în discuție chestiuni intrate în puterea lucrului judecat.

În conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6) al aceluiași articol.

Același articol din legea specială prevede că dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător, iar în prezenta cauză au aplicabilitate dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În raport cu acestea, verificând actele dosarului, se constată că, prin sentința penală nr. 207/18.05.2012 a Curții de Apel București, secția I Penală, definitivă la 24.07.2012, s-a dispus recunoașterea sentinței nr. 23/2009 din data de 29.01.2009 a Judecătorului pentru Audiență Preliminară din cadrul Tribunalului din Sondrio, definitivă la data de 13.01.2011 și transferarea condamnatului A. într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 13 ani închisoare și 200 de euro amendă.

Prin sentința penală nr. 231 din 25 iunie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, definitivă prin decizia nr. 220/A din 30.07.2014 pronunțată în dosarul nr. x/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-a recunoscut sentința penală nr. 12871/11 din 09.11.2011 pronunțată de Tribunalul Ordinar Milano definitivă la data de 11.12.2011, privind pe cetățeanul român A. și a dispus executarea în România a pedepsei de 4 luni închisoare și 140 de euro amendă.

S-a constatat că, prin sentința penală nr. 207/18.05.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, definitivă prin nerecurare la data de 24.07.2012, s-a dispus recunoașterea sentinței nr. 23/2009 a Judecătorului pentru Audiență Preliminară din cadrul Tribunalului din Sondrio, definitivă la data de 13.01.2011 și transferarea condamnatului într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 13 ani închisoare și 200 euro amendă.

Totodată, s-a dispus executarea în România, de către condamnatul A., a pedepselor aplicate prin ambele hotărâri străine astfel recunoscute, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa de 13 ani și 4 luni închisoare și 340 de euro amendă.

S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la data de 18.12.2007 la zi, s-a anulat MEPI nr. 238/2012 din 27.07.2012 emis de Curtea de Apel București, secția I Penală și s-a dispus emiterea unui nou mandat, fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 403/2014 din 31.07.2014.

Prin sentința penală nr. 396 din 15.11.2017 pronunțată de Judecătoria Buftea, secția penală, în dosarul nr. x/2017, definitivă la 28.12.2017, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 6 luni închisoare (fapta de evadare din data de 06.03.2017) la care s-a adăugat restul rămas neexecutat de 1276 zile închisoare din pedeapsa de 13 ani, 4 luni închisoare și 340 euro amendă penală, inculpatul având de executat, în final, pedeapsa de 6 luni și 1276 zile închisoare și 340 euro amendă penală, fiind emis un nou mandat de executare, respectiv MEPI nr. 702 din 28.12.2017.

Potrivit prevederilor art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată (fostul art. 144 alin. (1) din lege), din durata pedepsei privative de libertate care trebuie executată în România se deduc durata pedepsei privative de libertate executate în statul emitent, ca urmare a efectelor produse de amnistia sau grațierea acordată anterior, precum și, dacă este cazul, numărul de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legislației statului emitent (modificare introdusă prin Legea nr. 236/2017).

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Ca urmare a prevederilor introduse prin Legea nr. 236/2017, începând cu data de 14 decembrie 2017, nu își mai găsește aplicabilitate decizia nr. 15 din 22 mai 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 455 din 24 iunie 2015, prin care s-a stabilit că „după transferarea persoanei condamnate de autoritățile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate și a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România”.

În consecință, în cauză nu are incidență argumentul pentru care prima instanță a considerat că cererea condamnatului este neîntemeiată.

Verificând actele dosarului, instanța de control judiciar constată că, prin ordonanța nr. 3543/11 SIDS emisă de magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano a fost acordat, pentru perioada 18.12.2007 – 17.12.208 și 18.06.2009 – 17.12.2010, un număr de 225 de zile reducere a pedepsei de 13 ani închisoare și 200 euro amendă aplicată condamnatului A. prin sentința nr. 23/2009 din data de 29.01.2009 a Judecătorului pentru Audiență Preliminară din cadrul Tribunalului din Sondrio, definitivă la data de 13.01.2011, recunoscută prin sentința penală nr. 207/18.05.2012 a Curții de Apel – București, secția I Penală, definitivă la 24.07.2012 .

De asemenea, au fost acordate câte 45 de zile de reducere a aceleiași pedepse prin ordonanța nr. 2011/4972 emisă de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano, pentru perioada 18.12.2010 – 17.06.2011, prin ordonanța nr. 2011/28716 emisă de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano, pentru perioada 18.06.2011 – 17.12.2011, prin ordonanța nr. 5898/2012 emisă de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano, pentru perioada 18.12.2011 – 17.06.2012, prin ordonanța nr. 83/2013 emisă de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano pentru perioada 18.06.2012 – 17.12.2012 .

Prin urmare, pentru perioada 18.12.2007 – 17.12.2012, prin actele judiciare arătate, autoritățile judiciare străine au acordat un total de 405 zile de reducere a pedepsei de 13 ani închisoare și 200 euro amendă penală aplicate condamnatului A. prin sentința nr. 23/2009 din data de 29.01.2009 a Judecătorului pentru Audiență Preliminară din cadrul Tribunalului din Sondrio, definitivă la data de 13.01.2011, recunoscută prin sentința penală 207/18.05.2012 a Curții de Apel – București, secția I Penală, definitivă la 24.07.2012.

Față de această situație, în conformitate cu dispozițiile art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, vor fi recunoscute ordonanțele sus menționate emise de către Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano și va fi redusă, cu 405 zile, durata pedepsei privative de libertate de 6 luni și 1276 zile închisoare și 340 euro amendă penală aplicată prin sentința penală nr. 396 din 15.11.2017 pronunțată de Judecătoria Buftea, secția penală, în dosarul nr. x/2017, definitivă la 28.12.2017.

Soluția se impune deoarece cele 1276 de zile de închisoare, care fac parte din această din urmă pedeapsă, reprezintă restul neexecutat din pedeapsa de 13 ani, 4 luni închisoare și 340 euro amendă penală stabilită prin sentința penală nr. 231 din 25 iunie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, definitivă prin decizia nr. 220/A din 30.07.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, după ce anterior, prin sentința penală nr. 207/18.05.2012 a Curții de Apel București, secția I Penală, definitivă la 24.07.2012, fusese recunoscută sentința nr. 23/2009 din data de 29.01.2009 a Judecătorului pentru Audiență Preliminară din cadrul Tribunalului din Sondrio, definitivă la data de 13.01.2011 și fusese transferat condamnatul A. într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 13 ani închisoare și 200 de euro amendă.

Deopotrivă, Înalta Curte constată, potrivit informațiilor transmise de Penitenciarul Giurgiu, că contestatorul condamnat mai beneficiază de reducerea pedepsei de 6 luni și 1276 zile închisoare și 340 euro amendă penală, cu un număr de 96 de zile închisoare care au fost suplimentar executate, conform art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, reprezentând compensare în cazul cazării în condiții necorespunzătoare .

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte va admite contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 166/F din 12.08.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II a Penală.

Va desființa, în parte, sentința atacată și, rejudecând, va admite contestația la executare și va recunoaște ordonanțele emise de către Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano, respectiv:

– ordonanța nr. 3543/11 SIDS emisă de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano,

– ordonanța nr. 2011/4972 emisă de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano,

– ordonanța nr. 2011/28716 emisă de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano,

– ordonanța nr. 5898/2012 emisă de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano,

– ordonanța nr. 83/2013 emisă de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano, prin care au fost acordate, în total, 405 zile de reducere a pedepsei de 13 ani închisoare și 200 euro amendă penală aplicate condamnatului A. prin sentința nr. 23/2009 din data de 29.01.2009 a Judecătorului pentru Audiență Preliminară din cadrul Tribunalului din Sondrio, definitivă la data de 13.01.2011, recunoscută prin sentința penală 207/18.05.2012 a Curții de Apel – București, secția I Penală, definitivă la 24.07.2012.

Va reduce cu 405 zile pedeapsa rezultantă de 6 luni și 1276 zile închisoare și 340 euro amendă penală aplicată prin sentința penală nr. 396 din 15.11.2017 pronunțată de Judecătoria Buftea, secția penală în dosarul nr. x/2017, definitivă la data de 28.12.2017, în a cărei executare se află petentul condamnat.

Se va constata că un număr de 96 de zile închisoare au fost suplimentar executate conform art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, din pedeapsa de 6 luni și 1276 zile închisoare și 340 euro amendă penală, menționată.

Având în vedere că pedeapsa închisorii de 6 luni și 1276 zile aplicată prin sentința penală nr. 396 din 15.11.2017 pronunțată de Judecătoria Buftea, secția penală, definitivă la 28.12.2017, a început a fi executată la data de 07.03.2017 și că aceasta se justifică a fi redusă cu 405 zile conform ordonanțelor menționate în considerentele acestei hotărâri, emise de Magistratul de supraveghere din cadrul Tribunalului din Milano, iar un număr de 96 de zile închisoare se consideră suplimentar executate conform art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, Înalta Curte va constata că petentul condamnat A. a executat pedeapsa de 6 luni și 1276 zile închisoare.

Va dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului A. de sub puterea MEPI nr. 702/28.12.2017 emis de Judecătoria Buftea, secția penală în dosarul nr. x/2017, dacă nu este arestat în altă cauză.

În temeiul art. 275 C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 100 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Incidente prevăzute de legea penală sau procesual penală ivite înainte ori în timpul executării hotărârii definitive sau după executarea hotărârii definitive (NCPP, L. nr. 302/2004, L. nr. 254/2013) was last modified: iunie 3rd, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.