Imparțialitatea judecătorilor. Incompatibilități: unul dintre membrii completului de apel are calitatea de avocat suspendat. Admisibilitatea căilor de atac (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 33/A/2018

NCPP: art. 10 alin. (1) lit. e) și h), art. 64 alin. (1) lit. f), art. 275 alin. (2), art. 426 alin. (1) lit. b), d) și h), art. 431 alin. (1), art. 432 alin. (4); Legea nr. 51/1995: art. 26, art. 60 alin. (6), art. 113; Constituția României: art. 21, art. 129, art. 126; CEDO: art. 13 

Înalta Curte constată că prin Decizia penală nr. 727/P din data de 29 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/36/2017 în temeiul art. 431 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 123/P din 3 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul penal nr. y/327/2014*.

În motivarea contestației în anulare s-a arătat că judecătorii care au pronunțat decizia penală contestată erau incompatibili, chiar membrii completului de apel formulând declarații de abținere, care însă au fost respinse, după cum și cererile de recuzare formulate în mai multe rânduri de contestator au fost respinse; se susține incidența cazului de incompatibilitate prev. de art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., în condițiile în care unul din membrii completului de apel are calitatea de avocat suspendat în cadrul UNBR, iar împotriva celuilalt membru contestatorul formulase o plângere penală, astfel că aparența de imparțialitate a membrilor completului de apel era afectată. S-a mai susținut incidența unei cauze de încetare a procesului penal (art. 10 alin. (1) lit. e) și h) C. proc. pen.), cu privire la care existau probe în dosar, respectiv Sentința penală nr. 1985 din 30 martie 2016 a Tribunalului București, sentința penală pronunțată în Dosarul nr. 512/327/2014 al Judecătoriei Tulcea, decizia de primire în profesia de avocat a contestatorului, codul de identificare fiscală, adresa nr. 1807 din 2 februarie 2017 emisă de AFP Tulcea. S-a mai invocat lipsa audierii contestatorului de către instanța de apel, deși ascultarea era obligatorie și posibilă.

În drept, s-au invocat cazurile prev. de art. 426 alin. (1) lit. b), d), h) C. proc. pen.

Se reține că în privința hotărârii penale atacate, definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac, fiind susceptibile de reformare pe calea apelului exclusiv hotărârile judecătorești nedefinitive, determinate de lege.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

Totodată, admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

În cauză, se constată că, contestatorul A. a formulat apel împotriva unei hotărâri pronunțate având ca obiect o contestație în anulare care, potrivit art. 432 alin. (4) C. proc. pen. este definitivă. Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În ceea ce privește excepțiile invocate de contestatorul A. privind Legea nr. 51/1995 modificată, respectiv art. 26, art. 60 alin. (6) și art. 113, având în vedere soluția ce se va pronunța în raport de excepția invocată de reprezentantul Ministerului Public și legătura cu obiectul cauzei, urmează ca acestea să nu mai fie examinate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 727/P din data de 29 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/36/2017.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a obliga apelanta contestatoare la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.