HP. Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 7/2020 (M. Of. nr. 151/25.02.2020): Art. 132 din Legea societăţilor nr. 31/1990
Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Act normativ | Articol | Sumar |
Decizia nr. 7/2020 (M. Of. nr. 151 din 25 februarie 2020) | Complet DCD | Legea societăților nr. 31/1990 | Art. 132, art. 116 | În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 132 din Legea societăților nr. 31/1990, pot fi atacate în justiție, cu acțiune în anulare, și hotărârile adoptate de adunarea specială a acționarilor. |
În M. Of. nr. 151 din 25 februarie 2020 a fost publicată Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 7/2020 prin care s-a dezbătut sesizarea cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 132 din Legea societăților nr. 31/1990.
Astfel, Înalta Curte a hotărât că, în interpretarea și aplicarea respectivelor dispoziții, raportat la art. 116 din aceeași lege, pot fi atacate în justiție, cu acțiune în anulare, și hotărârile adoptate de adunarea specială a acționarilor.
Obiectul dezlegării chestiunii de drept
Art. 116 și art. 132 din Legea societăților nr. 31/1990
„Art. 116
(1) Hotărârea unei adunări generale de a modifica drepturile sau obligațiile referitoare la o categorie de acțiuni nu produce efecte decât în urma aprobării acestei hotărâri de către adunarea specială a deținătorilor de acțiuni din acea categorie.
(2) Dispozițiile prezentei secțiuni privind convocarea, cvorumul și desfășurarea adunărilor generale ale acționarilor se aplică și adunărilor speciale.
(3) Hotărârile inițiate de adunările speciale vor fi supuse aprobării adunărilor generale corespunzătoare.
(…)
Art. 132
(1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
(2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.
(3) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată.
(4) Membrii consiliului de administrație, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcție.
(5) Cererea se va soluționa în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin consiliul de administrație, respectiv prin directorat.
(6) Dacă hotărârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație, societatea va fi reprezentată în justiție de către persoana desemnată de președintele instanței dintre acționarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va numi un reprezentant.
(7) Dacă hotărârea este atacată de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către consiliul de supraveghere.
(8) Dacă au fost introduse mai multe acțiuni în anulare, ele pot fi conexate.
(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu. Hotărârea judecătorească pronunțată este supusă numai apelului.
(10) Hotărârea definitivă de anulare va fi menționată în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării ea este opozabilă tuturor acționarilor”.
Prin Decizia nr. 7/2020, ÎCCJ (Complet DCD) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 3666/111/2017**, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit că: „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 132 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 116 din aceeași lege, pot fi atacate în justiție, cu acțiune în anulare, și hotărârile adoptate de adunarea specială a acționarilor”.