HP. Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 3/2020 (M. Of. nr. 138/21.02.2020): Art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 322 din Codul penal
Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Acte normative | Articole | Sumar |
Decizia ÎCCJ nr. 3/2020 (M. Of. nr. 138 din 21 februarie 2020) | Complet DCD | Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție | Art. 181 alin. (1) | Modalitatea alternativă a folosirii sau prezentării cu rea-credință de documente false, în condițiile în care documentele respective sunt înscrisuri sub semnătură privată, atrage existența unui concurs real de infracțiuni între infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată și infracțiunea prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 |
În M. Of. nr. 138 din 21 februarie 2020 a fost publicată Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 3/2020 prin care s-a dezbătut sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 5.916/99/2016, referitoare la modalitatea alternativă a folosirii sau prezentării cu rea-credință de documente false, în condițiile în care documentele respective sunt înscrisuri sub semnătură privată.
Astfel, Înalta Curte a stabilit că folosirea sau prezentarea cu rea-credință de înscrisuri sub semnătură privată falsificate, care a avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, săvârșită de către aceeași persoană care, în calitate de autor sau participant secundar, a contribuit la comiterea falsului, realizează conținutul infracțiunilor de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, în concurs real.
Obiectul dezlegării chestiunii de drept
Art. 181 din Legea nr. 78/2000
„(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”.
Art. 322 (Falsul în înscrisuri sub semnătură privată) alin. (1) din Codul penal
„(1) Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 3/2020
Prin Decizia nr. 3/2020, ÎCCJ (Complet DCD) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 5916/99/2016, și a stabilit că „folosirea sau prezentarea cu rea-credință de înscrisuri sub semnătură privată falsificate, care a avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, săvârșită de către aceeași persoană care, în calitate de autor sau participant secundar, a contribuit la comiterea falsului, realizează conținutul infracțiunilor de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, în concurs real”.