FJR, MASP și AIJ au luat act de manifestarea de voință a Guvernului Poloniei în scopul renunțării la forma de organizare a Camerei disciplinare a Curţii Supreme de Justiție

Potrivit paginii oficiale (www.forumuljudecatorilor.ro), Forumul Judecătorilor din România (FJR), alături de Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP) și de Asociația Inițiativa pentru Justiție (AIJ), au luat act de manifestarea de voință a Guvernului Poloniei în scopul renunțării la forma de organizare a Camerei disciplinare a Curții Supreme de Justiție, care funcționa cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, punând astfel în aplicare o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Astfel, Comisia Europeană acordase termen Poloniei până pe 16 august 2021 pentru respectarea hotărârilor CJUE, cu intenția impunerii unor sancțiuni financiare, conform art. 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Asociațiile au reamintit că o situație similară există și în România. CJUE, în hotărârea sa din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, a stabilit că România trebuie să ia măsurile adecvate pentru a îndeplini obiectivele de referință fixate în MCV, „ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în special de recomandările formulate în rapoartele MCV”, această obligație fiind în sarcina „fiecărui organ al statului membru în cauză”.

De asemenea, acestea au reamintit că hotărârea CJUE este ignorată de Parlamentul României, care refuză să desființeze SIIJ și să reorganizeze Inspecția Judiciară, de asemenea, refuză să pună în aplicare celelalte recomandări MCV privind sistemul judiciar. Totodată,  Consiliul Superior al Magistraturii nu a ținut seama în mod corespunzător de hotărâre, iar Inspecția Judiciară a declanșat proceduri disciplinare tocmai împotriva judecătorilor care au fost la originea sesizării CJUE și a celor care au aplicat hotărârea CJUE.

În cazul României, sancțiunile de 1% din produsul intern brut ar însemna, anual, suma de 2,3 miliarde euro, la care se poate adăuga respingerea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar punerea în executare a unei asemenea hotărâri de stabilire a unor sancțiuni financiare poate avea ca efect inclusiv neacordarea sumelor la care România ar avea dreptul în cadrul diverselor programe finanțate cu fonduri europene.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați sursa informației.

Sursa informației

🔔Vezi și FJR și AIJ solicită Președintelui României și ministrului Justiției să respecte recomandările organismelor internaționale în privința procedurii de selecție a unor procurori de rang înalt