„Există speranță mai mare, deși bugetul și PNRR nu corespund încă angajamentelor făcute”. Interviu cu prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

16 aug. 2021
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 352
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Revista Pro Universitaria: Care este rolul Consorțiului Universitaria în accepțiunea dvs., ca rector al uneia dintre cele cinci cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România? Cum a fost creată această entitate, pe ce criterii și cum se asigură coerența strategiilor, propunerilor și viziunii organizației în timp?

Campanie Craciun UJmag 2020

Daniel David: În viziunea mea, Consorțiul Universitaria reunește (1) universitățile istorice ale țării (cu act constitutiv, ca statut și nume de universitate, înainte de 1945, de perioada comunistă), (2) comprehensive și (3) de cercetare avansată („research-intensive to world-class”); ținând cont că universitățile din Cluj-Napoca, Iași și Timișoara au științele economice integrate în structura academică, era normal să includem și Academia de Studii Economice din București alături de Universitatea din București, pentru o reprezentare echilibrată. În plus, toate sunt universități de referință academică în prezent în țară, prin prisma performanței în rankingurile internaționale ale universităților (ocupând adesea primele poziții în țară).

Revista Pro Universitaria: Ce instituții intră la categoria „research-intensive”?

Daniel David: Ca universități „research-intensive”, valorizăm toate cele trei misiuni academice – educație/cercetare/relația cu societatea – dar punem în centru activitatea de cercetare, astfel încât educația se face prin cercetare, iar relația cu societatea devine una inovativă. În acest context, rolul nostru este să formăm specialiști și buni cetățeni (protectori ai democrației). Specialiștii trebuie însă să aibă atât competențe complexe/cunoaștere avansată, cât și modalitatea de generare a cunoașterii prin cercetare științifică; astfel, aceștia rămân competitivi pe tot parcursul vieții, putând înțelege noua cunoaștere care va apărea peste timp, uneori chiar contribuind la aceasta. Cu referire la caracterul „research-intensive”, valorizăm toate componentele cercetării științifice – cercetare-dezvoltare-inovare – dar știm că inovațiile disruptive, care schimbă paradigme culturale și dezvoltă noi piețe socio-economice, sunt cele care se bazează pe resursă umană de calitate și pe un stoc dinamic de cunoaștere derivată din cercetarea fundamental/de bază/exploratorie („discovery research”). Așadar, facem învățare prin cercetare, iar relația cu societatea este una major inovativă, prin faptul că punem la baza ei „discovery research”, care formează resursă umană de calitate și generează un stoc dinamic de cunoaștere competitivă, care susține apoi inovații disruptive și incrementale de succes.

Revista Pro Universitaria: Vorbim și în 2021 despre o reformă a învățământului superior și a cercetării în România. Este misiunea de schimbare în profunzime a sistemului o chestiune care ține de Guvern, de administrația centrală, sau ține de fiecare centru universitar, care beneficiază de autonomie și libertate decizională? Unde și de ce se produc disfuncționalitățile criticate în general, la nivelul societății?

Daniel David: Toți actorii menționați sunt importanți! Dar contează inițial viziunea de ansamblu, care dă anumite direcții, sensuri și stabilește limitele în care poate funcționa apoi autonomia universitară care ne va diferenția. Viziunea modernă ar trebui să fie aceea în care realizăm că țara are nevoie de universități cu profiluri diferite. Nu toate trebuie să aibă profilul celor din Consorțiul Universitaria, care au misiunea de a fi actori dinamici în aria academică internațională și de a asigura competitivitatea țării la nivel internațional (sigur că aceasta se răsfrânge apoi și în zona locală/regională unde se află sediul universității). Țara are însă nevoie și de universități regionale și chiar locale, focalizate mai direct și mai flexibil pe formarea de resursă umană și/sau pe dezvoltări antreprenoriale necesare nevoilor existente local/regional (adesea mai incrementale, dar importante). Din păcate, autoritățile nu înțeleg acest lucru, tratând toate universitățile cam la fel, ceea ce duce la regresie spre medie, aș spune aici chiar spre mediocritate, în condițiile în care într-un astfel de context și cu o astfel de viziune nu poți să fii cu adevărat nici „world-class”, dar nici doar cu focalizare regională/locală eficientă.

Revista Pro Universitaria: La începutul acestui an, board-ul Consorțiului Universitaria, din care faceți parte, a ieșit public cu un set de propuneri extrem de ambițioase și juste, care ar fi meritat cu siguranță o atenție specială din partea societății. Sunt, grosso-modo, speranțe mai bune și mai multe în noul context? Fără o dezvoltare de ordin politic, sperați într-o deschidere și înțelegere mai corectă și la decizii mai inspirate ale noii guvernări?

Daniel David: Am ieșit atât pentru a reitera viziunea constant exprimată de Consorțiul Universitaria în ultimii ani, cât și pentru a întări și pentru a detalia unele angajamente surprinzător de bune din programul de guvernare. Da, există speranță mai mare la începutul unei nou guvernări, în acest caz întărită și de programul de guvernare, deși, pe linia de cercetare științifică, bugetul și PNRR nu corespund încă angajamentelor făcute. Vom vedea mai încolo cum evoluează lucrurile.

Revista Pro Universitaria: Să le luăm pe rând. Dacă discutăm despre finanțarea cercetării științifice, a creației universitare și a performanței sportive în universități, ați sugerat implementarea unui nou program și a unei linii distincte de finanțare dedicate universităților cu performanțe reale în domeniul cercetării la nivel național și internațional, măsurabile prin indicatori de impact utilizați și la nivel internațional, dar și despre finanțarea din fondurile alocate Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării a proiectelor și infrastructurii de cercetare din universități, printr-un mecanism similar programului „Nucleu”. Cât de departe suntem de acest deziderat?

Daniel David: Aici putem bifa un început bun: Ministerul Educației a implementat deja un astfel de program! Urmează să-l vedem stabilizat în anii care vin și cu un buget adecvat, ca să nu rămână o formă efemeră și/sau fără fond.

Revista Pro Universitaria: Consorțiul a pus problema reprezentării echitabile, proporționale cu numărul de studenți și cadre didactice, a tuturor universităților, tipurilor de universități, în toate structurile consultative și decizionale din domeniile învățământului superior și al cercetării. Nu se întâmplă acest lucru la ora actuală?

Daniel David: Aici avem încă de lucru. Trebuie însă să facem acest demers împreună cu autoritățile naționale, dar și cu colegii din celelalte universități/consorții, deoarece este un lucru de bun-simț, care, dacă este explicat adecvat, nu are cum să nu fie acceptat, ajutându-ne astfel în mod corect unii pe alții.

Revista Pro Universitaria: Au fost amintite procesele de selecție a conducerilor instituțiilor de tipul CNFIS, CCCDI, CEMU, CNSPIS, CNBU, CNECSDTI, CNCS, care ar trebui fundamentate pe principiul meritocrației și bazat pe programele lor manageriale, și nu pe apartenența la anumite domenii de studii, tipuri de universități, grupuri de interese sau criterii politice. Cine decide acest lucru, ce ar putea fi făcut pentru a lămuri lucrurile în această privință o dată pentru totdeauna?

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

Daniel David: Toate aceste consilii sunt consultative pentru autoritățile naționale (ministere). Așadar, decizia de bază este la ministere! Așa cum am spus, noi trebuie să venim însă cu propuneri corecte și de bun-simț și cu multă perseverență, colegialitate și diplomație.

Revista Pro Universitaria: Consorțiul a cerut public și o îmbunătățire a sistemului de acreditare a universităților și programelor de studii și de evaluare a calității în cercetare și în învățământul superior. Era/este nevoie de o astfel de schimbare? În ce privințe și unde sunt probleme nerezolvate?

Daniel David: Acest lucru se coroborează cu ceea ce am spus la întrebarea referitoare la reforma învățământului. Acreditarea universităților și programelor de studii și evaluarea calității în cercetare și în învățământul superior trebuie făcute în funcție de profilul universităților. Nu pot fi toate tratate la fel, fără a distorsiona realitățile și fără a genera concluzii nefolositoare. Nu poți trata o bună și o onestă universitate locală/regională, după standardele/criteriile/indicatorii Universității Harvard; au misiuni diferite! Dar dacă Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) își asumă misiunea de universitate globală, atunci trebuie să se aștepte să fie tratată prin astfel de standarde; nu va atinge ușor/repede parametrii Universității Harvard, dar joacă după aceleași reguli și știe ce are de făcut, fără a face presiuni pentru pervertirea criteriilor/indicatorilor, astfel încât să iasă mai bine decât este! Așadar, fiecare universitate trebuie să-și asume responsabil o anumită misiune, iar apoi trebuie să fie tratată prin standarde/criterii/indicatori internaționali care corespund misiunii pe care și-a ales-o singură.

Revista Pro Universitaria: Dacă vorbim despre evaluări, s-a ridicat și problema elaborării unei metodologii de clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studii în urma unei dezbateri ample cu toți actorii interesați. Care sunt acești „actori”, ce s-ar urmări prin acest deziderat, unde și în ce mod s-ar ameliora lucrurile?

Daniel David: Dezbaterea ar trebui să ducă la ceea ce spuneam, și anume la consensul că țara are nevoie de universități cu profiluri diferite, să descriem aceste profiluri și criteriile/indicatorii de evaluare, iar apoi fiecare universitate să aleagă liber categoria în care dorește să se proiecteze prin misiunea academică și unde să fie evaluată. Acum lucrurile sunt inversate. Fiind puși de autorități cam în aceeași categorie și cu aceeași misiune, deși în esență sunt diferențe mari între universități, în mod natural nu reușim să ne punem de acord cu criterii/indicatori de evaluare, deoarece fiecare încearcă să-și maximizeze criterii/indicatorii care îi avantajează profilul/misiunea.

Revista Pro Universitaria: Unul din punctele sensibile puse pe tapet curajos și responsabil de către Consorțiu este lansarea unor proiecte punctuale de finanțare, pe programe de studii strategice, pentru interesele culturale și socio-economice ale României. Cum se poate ajunge la soluții palpabile aici? Puteți detalia, din punctul dvs. de vedere? 

Daniel David: Cred că acest lucru trebuie să fie coordonat cu un alt angajament făcut de guvern, și anume reformarea institutelor de cercetare. Apoi, se pot stabili parteneriate între universități și institute pentru a adresa eficient domeniile strategice ale țării. Se poate face acest lucru și independent, dar eu cred în concentrarea resurselor, coordonare și colaborare.

Revista Pro Universitaria: Într-un final, Consorțiul a propus elaborarea, sub patronajul Președintelui României, a unui document privind reforma educației și cercetării în România, document care să fie agreat și semnat de toate partidele politice parlamentare până la sfârșitul anului 2021. Ce reacții și semnale există în această privință până acum?

Daniel David: Deocamdată nu există nimic concret! Calea ar fi să întărim prin contribuții noi și absolut necesare componenta din programul prezidențial „România Educată” și/sau să inițiem în forurile proprii (ex. consorții universitare, organizații ale rectorilor etc) un astfel de demers. Din păcate, politicienii nu sunt atenți la aceste lucruri decât în campania electorală. Sigur că este o greșeală, deoarece comunitățile academice sunt mari (cadre didactice/de cercetare + personal administrativ + studenți + familiile acestora), formatoare de opinie, chiar decisive în momente cheie strânse și au impact social puternic. Noi o să venim cu propuneri, suntem atenți la cine/cum ne tratează, utilizăm căi multiple și reacționăm în consecință la momentul potrivit.

Revista Pro Universitaria: Anticipați un an universitar 2021-2022 la fel de complicat, mai echilibrat sau mai ferit de neprevăzut?

Daniel David: Anticipez un an universitar 2021-2022 mai bun decât anul universitar 2020-2021, (1) cu o psihopedagogie universitară mai modernă (derivată și din experiența pandemiei), (2) cu o cercetare științifică mai activă (și pe fondul susținerii acesteia de către Ministerul Educației) și (3) cu o relație mai directă și inovativă cu societatea. Însă pentru a facilita asta, Consorțiul s-a exprimat pentru modificări de substanță. De asemenea, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Florin Cîțu, Universitatea Babeș-Bolyai a arătat că relația universitate – mediu socio-economic trebuie regândită și a semnalat, oferind, totodată, și soluții, necesități precum: crearea unui regim special de angajare a fondurilor provenite din colaborări cu mediul privat; creșterea atractivității acordării de finanțări private pentru universități; facilitarea achizițiilor de produse și servicii necesare cercetării-dezvoltării-inovării, chiar în condițiile în care acestea sunt necesare pentru ca rezultatele CDI să fie apoi destinate comercializării; reglementarea, în sistem procentual orientativ, a cotelor de participație minimală la profitul rezultat din transpunerea rezultatelor cercetării în piața liberă.

 

Este cel mai citat psiholog din România în sistemele scientometrice internaționale (Web of Science/Scopus/WorldCat). Este și directorul pentru cercetare al prestigiosului Albert Ellis Institute din New York, SUA, și profesor asociat (adjunct professor) la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA. Membru al Academy of Cognitive Therapy, SUA.

Pentru rezultatele academice sau științifice a primit, de-a lungul timpului, o serie de premii naționale și internaționale importante, dintre care pot fi menționate următoarele: Premiul „C. Rădulescu Motru” al Academiei Române (2012); Henry Guze Award pentru cea mai bună cercetare experimentală publicată în domeniu, în anul 2003 (premiul a fost oferit de Society for Clinical and Experimental Hypnosis, SUA); Premiul In Hoc Signo Vinces, CNCSIS (2003); Premiul Excelenței Științifice din partea Universității Babeș-Bolyai (2008, 2009, 2011). Decorat cu Ordinul Național pentru Merit în grad de cavaler.

Acestea sunt numai câteva din recunoașterile la nivel mondial care confirmă meritele profesionale ale prof. univ. dr. Daniel David, născut la 23 noiembrie 1972. Dar până la consacrarea, drumul a fost lung.

Daniel David a obținut diploma de licență în Psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în 1995, iar în 1999 a devenit doctor, principalele discipline studiate fiind Științe cognitive și Prelucrări inconștiente de informație. După încă trei ani, în 2002, primește diplomă de supervizor/formator în psihoterapie rațional-emotivă și cognitiv-comportamentală. Este cercetător postdoctoral în „Strategii de diagnostic și intervenție psihologică (psihoterapeutică) validate științific și metodologia cercetării clinice”.

În perioada 2004 a ocupat funcția de director al Institutului Internațional pentru Studii Avansate de Psihoterapie și Sănătate Mentală Aplicată din cadrul UBB. În paralel, a activat și ca director al Școlii Doctorale Psihodiagnostic și Intervenții Psihologice Validate Științific din UBB, între anii 2007 și 2016.

În 2016 a fost numit prorector, iar din 2020, prof. univ. dr. Daniel David este rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

* Interviul este extras din Revista Pro Universitaria nr. 3/2021, dedicată admiterii în învățământul superior.

„Există speranță mai mare, deși bugetul și PNRR nu corespund încă angajamentelor făcute”. Interviu cu prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca was last modified: august 19th, 2021 by Daniel David

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter