Executarea silită pe durata stării de urgență

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

V. Activitatea desfășurată de executorii judecătorești/executorii fiscali pe durata stării de urgență

1. Regula

Impactul stării de urgență asupra activității desfășurate de executorii judecătorești și executorii fiscali comportă anumite discuții pornind de la clarificarea sensului textelor legale incidente, astfel cum au fost ele expuse anterior.

Astfel, regula instituită de art. 42 alin. (5) din Decretul nr. 195/2020 și art. 63 alin. (9) din Decretul nr. 240/2020 constă în aceea că activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național pentru Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită. Așadar, executorii judecătorești și cei fiscali trebuie, pe de o parte, să continue procedurile execuționale începute la data instituirii stării de urgență și, pe de altă parte, să declanșeze noi proceduri, ambele ipoteze trebuind să rămână, însă, circumscrise obligativității asigurării protecției persoanelor implicate în aceste demersuri execuționale, iar, în măsura în care nu este posibil acest lucru, executarea neputând continua.

Împrejurarea că anumite cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești ori care sunt înregistrate pe perioada stării de urgență sunt suspendate de drept, potrivit art. 42 alin. (6) din Decretul nr. 195/2020, respectiv art. 63 alin. (11) din Decretul nr. 240/2020 [printre acestea regăsindu-se și cauze specifice controlului realizat de instanța de executare asupra procedurilor execuționale în curs, astfel cum am arătat supra pct. IV, lit. b)] nu presupune implicit și suspendarea procedurilor execuționale desfășurate de către executorii judecătorești/executorii fiscali, ci dimpotrivă acestea vor continua, în privința lor exigențele pentru continuarea activității fiind cele presupuse de respectarea regulilor de disciplină sanitară.

2. Incidente ce pot greva procedurile execuționale în curs pe perioada stării de urgență

Instituirea stării de urgență pe teritoriul României prin Decretul nr. 195/2020 și condiționarea continuării activității de executare silită de respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național pentru Situațiile Speciale de Urgență au determinat intervenirea unor incidente procedurale în executările silite în curs la data de 16.03.2020. Ulterior, prin Decretul nr. 240/2020 prin care s-a prelungit starea de urgență, au fost menținute aceste condiționalități, fiind adăugate Comitetului Național pentru Situațiile Speciale de Urgență și alte autorități cu atribuții în domeniu. Astfel, este vorba despre măsuri de suspendare a procedurilor execuționale dispuse prin actele normative subsecvente și date în aplicarea acestor Decrete, dar și prin acte ale organului de conducere al profesiei de executor judecătoresc. Tot astfel, sunt și posibile măsuri de suspendare a procedurilor execuționale dispuse de către executorii judecătorești/executorii fiscali sau chiar de către instanță, în urma cenzurii refuzului executorului judecătoresc/fiscal de a suspenda procedura ori continuării executării silite cu ignorarea prevederilor legale, a regulilor de disciplină sanitară ori a deciziei organului de conducere al profesiei.

▪ Suspendarea de drept a executărilor silite

Cazurile de suspendare de drept a executărilor silite dispuse prin lege pe perioada stării de urgență sunt:

(i) suspendarea executărilor silite prin poprire a creanțelor bugetare (cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală), asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești, potrivit art. VII alin. (3) din O.U.G. nr. 29/2020.

– Procedurile execuționale vizate de acest caz de suspendare sunt, în principal, cele fiscale, putând fi întâlnită, însă, și ipoteza subsidiară în care executorul judecătoresc este cel care intrumentează asemenea creanțe, pe temeiul conferit de art. 690 și urm. C. pr. civ., când, prin efectul formulării unei cereri de intervenție de către creditorul fiscal, executorul judecătoresc își prorogă competența de instrumentare și asupra procedurii de îndestulare a creanței bugetare. Tot astfel, pe temeiul art. 220 alin. (14) C. pr. fisc., în urma conexării, executorul judecătoresc poate deveni organul de executare competent în instrumentarea procedurii execuționale declanșate pentru realizarea titlurilor executorii fiscale;

– Organele fiscale (executorul judecătoresc în ipotezele evocate) sunt scutite de obligativitatea efectuării vreunei formalități de constatare a intervenirii suspendării, ceea ce înseamnă că nu se va emite niciun fel de act constatator în acest sens;

– Aplicarea măsurilor de suspendare se realizează de către instituțiile de credit sau terții popriți. Aceasta înseamnă că, în lipsa unor prevederi derogatorii, sumele indisponibilizate de terții popriți și neconsemnate creditorului fiscal până la data de 21.03.2020, data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 29/2020, rămân în ființă neputând fi eliberate creditorului, dar nici achitate debitorului poprit. În acest context sunt, însă, de reținut și dispozițiile art. 233 alin. (5) C. pr. fisc., potrivit cu care sumele existente în cont la data și ora comunicării adresei de suspendare a executării silite prin poprire înființată de organul fiscal rămân indisponibilizate, debitorul putând dispune de acestea numai pentru efectuarea de plăți în scopul: a) achitării obligațiilor fiscale administrate de organele fiscale competente; b) achitării drepturilor salariale. Astfel, sub rezerva circumscrierii celor două ipoteze ale textului, în special celei de-a doua, care s-ar putea grefa mai facil pe consecințele stării de urgență, debitorul care se confruntă cu dificultățile generate de această situație ar putea să beneficieze totuși de excepția efectului indisponibilizării sumelor neeliberate creditorului fiscal până la data de 21.03.2020;

– În ceea ce privește organul de executare, dacă acesta are în intrumentare în cadrul procedurii atât modalitatea de executare prin poprire, cât și alte modalități de executare, ca efect al intervenirii măsurii suspendării executării silite prin poprire a creanțelor bugetare, va putea continua procedura în celelalte modalități de urmărire, textul, prin circumscrierea clară a obiectului său de reglementare, urmărind să protejeze acele categorii de venituri ale debitorilor ce sunt frecvent și ca regulă supuse măsurilor de poprire.

De asemenea, ulterior intervenirii măsurii suspendării prin efectul legii a executării silite prin poprire a creanțelor bugetare, organul de executare va putea iniția alte modalități de executare, în cadrul aceluiași dosar. Dacă, însă, pentru acestea, în cazul procedurii instrumentate de executorul judecătoresc, nu se solicitase inițial o încuviințare a lor, nimic nu-l împiedică pe executorul judecătoresc să solicite instanței de executare încuviințarea executării silite^[32] pentru îndestularea creanțelor bugetare în alte modalități decât poprirea, în temeiul art. 692 alin. (3)-(6) C. pr. civ., pentru a putea continua procedura;

– Reluarea procedurilor de executare se va face numai după expirarea unui termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgență.

Notă: A se vedea Legea de aprobare a O.U.G. nr. 29/2020 adoptată de Senat și care la data publicării prezentului studiu se afla în dezbatere la Camera Deputaților care prevede că reluarea procedurilor de executare se va face la data de 1 septembrie 2020, dar nu mai devreme de 60 de zile de la încetarea stării de urgență;

(ii) suspendarea procedurilor de executare silită pentru toate drepturile de asistență socială, potrivit art. XVII din O.U.G. nr. 32/2020.

– Întrucât textul nu face niciun fel de distincție, urmează ca măsura suspendării executării silte asupra drepturilor de asistență socială să vizeze toate procedurile execuționale indiferent de temeiul juridic al executării silite, ceea ce înseamnă că legiuitorul s-a raportat atât la procedurile execuționale instrumentate de executorul judecătoresc, cât și la procedurile instrumentate de executorul fiscal;

– Potrivit art. 9 alin. (2) și (5) din Legea nr. 292/2011, beneficiile de asistență socială se acordă în bani sau în natură și cuprind alocații, indemnizații, ajutoare sociale și facilități, iar aceste beneficii pot fi ajutoare materiale constând în bunuri de folosință personală sau îndelungată și alimentare, acordate individual ori în cadrul unor programe destinate facilitării accesului la educație, sănătate și ocupare. Având în vedere calificarea acestor beneficii ca fiind sume de bani sau bunuri în natură, apreciem că procedurile execuționale vizate de textul art. XVII din O.U.G. nr. 32/2020 pot să constea în proceduri de urmărire silită mobiliară, inclusiv poprire, acestea fiind modalitățile specifice ce pot configura executări silite purtând asupra drepturilor de asistență socială;

– Cu privire la efectul suspendării, învederăm că sumele indisponibilizate de terții popriți și neconsemnate creditorului fiscal până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 32/2020, rămân în ființă neputând fi eliberate creditorului, dar nici achitate debitorului poprit, cu excepțiile prevăzute de dispozițiile art. 233 alin. (5) C. pr. fisc.;

– Dacă procedurile execuționale pe care organul de executare le are în instrumentare poartă asupra și a altor categorii de bunuri și venituri ale debitorului, altele decât drepturile de asistență socială, atunci acestea pot continua, nefiind vizate de norma suspensivă de executare reglementată de textul evocat, prin aceasta legiuitorul urmărind să protejeze doar o anumită categorie de venituri ale debitorilor.

De asemenea, ulterior intervenirii măsurii suspendării executării silite pentru toate drepturile de asigurări sociale, organul de executare va putea iniția alte modalități de executare în cadrul aceluiași dosar care să poarte asupra altor categorii de bunuri ori venituri ale debitorului. Iar, dacă pentru acestea, în cazul procedurii instrumentate de executorul judecătoresc, nu se solicitase inițial o încuviințare a lor, nimic nu-l împiedică pe executorul judecătoresc să solicite instanței de executare o încuviințare suplimentară a executării silite fie pentru îndestularea creanțelor asupra altor categorii de bunuri (de ex. o încuviințare imobiliară asupra unui anumit bun imobil) ori în alte modalități decât cele care îngăduiau doar executarea drepturilor de asistență socială;

– Măsurile de suspendare a executărilor silite asupra drepturilor de asistență socială se aplică, prin efectul legii, fiind în prezența unei suspendări de drept care operează de la data de 30 martie 2020, data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 32/2020. Spre deosebire, însă, de prevederile art. VII alin. (3) din O.U.G. nr. 29/2020, în acest caz, este necesar să se întocmească în dosarul de executare un proces-verbal de constatare a intervenirii suspendării. Nefiind în prezența unui act de dispoziție al organului de executare, care în cazul executorului judecătoresc, ar fi determinat emiterea unei încheieri pe temeiul art. 657 C. pr. civ., se va emite un proces-verbal;

– Măsurile de suspendare încetează în termen de 60 de zile de la încetarea situației de urgență [art. XVII alin. (2) din O.U.G. nr. 32/2020], iar continuarea după suspendare a executării silite se va dispune de către organul de executare, în măsura în care actele de executare sau executarea silită însăși nu au fost desființate de instanța de judecată sau nu au încetat prin efectul legii. Dispoziția de reluare a executării silite va îmbrăca forma unui proces-verbal, care se va comunica instituției de credit sau altor terți popriți de către organul de executare.

(iii) suspendarea procedurilor de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, fiscale și comerciale care se aplică asupra drepturilor lunare plătite prin casele teritoriale de pensii, potrivit art. XVIII din O.U.G. nr. 32/2020

– Spre deosebire de norma înscrisă în art. XVII din același act normativ, acest text reglementează un caz de suspendare a executărilor silite a creanțelor bugetare, fiscale și comerciale care se aplică asupra drepturilor lunare plătite prin casele teritoriale de pensii;

– Măsurile ce fac obiect de reglementare a textului urmează a se aplica în mod exclusiv asupra executărilor silite prin poprire;

– Cu privire la natura creanțelor a căror realizare se urmărește prin procedurile de executare silită suspendate, sunt valabile considerentele prezentate supra la pct. II, lit. c), astfel încât se reține că măsurile vizate de art. XVIII din O.U.G. nr. 32/2020 se raportează atât la procedurile execuționale instrumentate de executorul judecătoresc, cât și la procedurile instrumentate de executorul fiscal;

– Dacă procedurile execuționale pe care organul de executare le are în instrumentare poartă asupra și a altor categorii de bunuri și venituri ale debitorului, altele decât drepturile lunare plătite prin casele teritoriale de pensii, atunci acestea pot continua, nefiind vizate de norma suspensivă de executare reglementată de textul evocat, prin aceasta legiuitorul urmărind să protejeze doar o anumită categorie de venituri ale debitorilor.

De asemenea, ulterior intervenirii măsurii suspendării executării silite pentru toate drepturile lunare plătite prin casele teritoriale de pensii, organul de executare va putea iniția alte modalități de executare în cadrul aceluiași dosar care să poarte asupra altor categorii de bunuri ori venituri ale debitorului decât drepturile lunare plătite prin casele teritoriale de pensii. Iar, dacă pentru acestea, în cazul procedurii instrumentate de executorul judecătoresc, nu se solicitase inițial o încuviințare a lor, nimic nu-l împiedică pe executorul judecătoresc să solicite instanței de executare o încuviințare suplimentară a executării silite fie pentru îndestularea creanțelor asupra altor categorii de bunuri (de ex. o încuviințare imobiliară asupra unui anumit bun imobil) ori în alte modalități decât cele care îngăduiau doar executarea drepturilor lunare plătite prin casele teritoriale de pensii;

– Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor plătite de casele teritoriale de pensii se aplică, prin efectul legii, de către aceste instituții, fără alte formalități din partea beneficiarilor acestor drepturi [art. XVIII alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 32/2020].

Aceasta înseamnă că persoanele pensionare nu trebuie să facă niciun demers pentru ca organul de executare să procedeze la aplicarea măsurii suspendării;

În ceea ce privește organul de executare, este necesar ca acesta să întocmească în dosarul de executare un proces-verbal de constatare a intervenirii suspendării. Nefiind în prezența unui act de dispoziție al organului de executare, care în cazul executorului judecătoresc, ar fi determinat emiterea unei încheieri pe temeiul art. 657 C. pr. civ., se va emite un proces-verbal;

– Cu privire la efectele suspendării popririi, sumele indisponibilizate de terții popriți și neconsemnate creditorului fiscal până la data incidenței măsurii suspendării rămân în ființă neputând fi eliberate creditorului, dar nici achitate debitorului poprit. Cu toate acestea, spre deosebire de reglementarea cuprinsă în art. VII alin. (3) din O.U.G. nr. 29/2020, art. XVIII alin. (3) din O.U.G. nr. 32/2020 instituie o excepție în sensul că sumele reținute în luna aprilie 2020 se restituie odată cu plata drepturilor aferente lunii mai 2020, urmând a fi recuperate după termenul prevăzut la alin. (2).

Așadar, începând cu luna aprilie 2020 și până la expirarea termenului prevăzut de art. XVIII alin. (2) din O.U.G. nr. 32/2020, nu se fac rețineri de sume de către casele teritoriale de pensii, iar sumele reținute în luna aprilie 2020 se vor restitui debitorilor pensionari;

– Măsurile de suspendare încetează în termen de 60 de zile de la încetarea situației de urgență [art. XVIII alin. (2) din O.U.G. nr. 32/2020], iar continuarea după suspendare a executării silite se va dispune de către organul de executare, în măsura în care actele de executare sau executarea silită însăși nu au fost desființate de instanța de judecată sau nu au încetat prin efectul legii.

Dispoziția de reluare a executării silite va îmbrăca forma unui proces-verbal, care se va comunica casei teritoriale de pensii de către organul de executare.

▪ Suspendarea dispusă de către executorul judecătoresc/executorul fiscal

O altă modalitate de suspendare a procedurilor execuționale în curs la data instituirii stării de urgență este cea dispusă de executorul judecătoresc/executorul fiscal. La rândul ei această măsură de suspendare cunoaște două temeiuri: decizia organului de conducere al profesiei (Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești) ori decizia executorului judecătoresc/executorului fiscal însuși.

Cu referire la decizia de suspendare a procedurilor execuționale adoptată de Biroul Executiv al Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești prin Decizia nr. 4/23.03.2020, la art. 2, s-a stabilit că ”în considerarea regulilor de disciplină sanitară și a celorlalte măsuri de protecție și prevenție, executorii judecătorești vor dispune suspendarea procedurilor de executare silită directă (prin aceasta înțelegându-se în mod exemplificativ, evacuări, predări de bunuri mobile sau imobile, etc.), precum și a oricărui act sau procedură execuțională a cărui îndeplinire contravine dispozițiilor Decretului nr. 195/2020 al Președintelui României și ale Ordonanței militare nr. 2/2020”.

– Întrucât prevederea are caracter imperativ, însă plasează în responsabilitatea executorilor judecătorești adoptarea în concret a măsurii, înseamnă că aceștia vor emite, pe temeiul art. 657 C. pr. civ., o încheiere de suspendare a executărilor silite vizate de decizia UNEJ.

Se poate spune, astfel, riguros vorbind, că temeiul suspendării procedurilor de executare silită directă este încheierea executorului judecătoresc însuși, iar nu decizia organului de conducere al profesiei. Cu toate acestea, procesul deliberativ al executorului judecătoresc în adoptarea măsurii suspendării este limitat de decizia organului administrativ de conducere al profesiei, lipsindu-i elementul volitiv.

Având în vedere, însă, partajarea deciziei de suspendare a executărilor silite directe între organul de conducere al profesiei și executorul judecătoresc care instrumentează în concret procedura, am ales varianta analizării acestei forme de suspendare în subsecțiunea vizată de decizia UNEJ.

– Având în vedere că cazul executărilor directe, pentru îndestularea creanței, nu este posibilă continuarea procedurilor decât în modalitățile a căror suspendare s-a dispus, dat fiind obiectul creanței, înseamnă că executările vor rămâne suspendate până la încetarea stării de urgență, în lipsa vreunei mențiuni exprese sub acest aspect.

– În ipoteza în care, totuși, procedura execuțională suspendată viza și derularea unor modalități de executare indirectă pentru valorificarea creanțelor constând, spre exemplu, în cheltuielile de executare generate de chiar procedura suspendată, apreciem că acestea pot continua, întrucât în privința cheltuielilor de executare există un titlu executoriu distinct, a cărui realizare se impune întocmai ca și titlul primar, în condițiile în care acesta este definitiv.

În ceea ce privește decizia executorului judecătoresc/fiscal însuși de suspendare a procedurilor execuționale, prin art. 42 alin. (5) din Decretul nr. 195/2020 și art. 63 alin. (9) din Decretul nr. 195/2020 s-au stabilit condițiile de continuare a activității de executare silită, acestea constând în respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național pentru Situațiile Speciale de Urgență.

Ulterior, prin Decizia nr. 3/17.03.2020 emisă de Biroul Executiv al Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești s-a statuat asupra posibilității executorilor judecătorești de a dispune suspendarea executării silite în situația în care, pe parcursul actelor de executare silită, se constată că nu este posibilă respectarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situațiile Speciale de Urgență privind ocrotirea drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită, până la dispariția motivelor care au impus-o, iar, prin Decizia nr. 4/23.03.2020 emisă de Biroul Executiv al Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești s-a prevăzut la art. 2 că „în considerarea regulilor de disciplină sanitară și a celorlalte măsuri de protecție și prevenție, executorii judecătorești vor dispune suspendarea … și a oricărui act sau procedură execuțională a cărui îndeplinire contravine dispozițiilor Decretului nr. 195/2020 al Președintelui României și ale Ordonanței militare nr. 2/2020”.

Așadar, executorilor judecătorești/fiscali li s-a stabilit în sarcină responsabilitatea de a aprecia asupra posibilității de continuare a activității de executare silită în raport de respectarea regulilor de disciplină sanitară, cele două decrete prezidențiale folosind expresia „…numai în cazurile…”, iar în plus, organul de conducere al profesiei a lăsat ulterior în căderea executorilor judecătorești luarea măsurilor de suspendare a oricăror acte sau proceduri execuționale;

– Decizia de suspendare a actelor ori procedurilor execuționale de către executorul judecătoresc va fi materializată într-o încheiere emisă în condițiile art. 657 C. pr. civ., iar de către organul fiscal într-un proces-verbal.

– Referitor, însă, la evacuarea dispusă pe temeiul art. 830 C. pr. civ., ca și etapă în cadrul procedurii urmăririi silite imobiliare, apreciem că excedează deciziei nr. 4/23.03.2020 emisă de Biroul Executiv al Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, față de explicitarea în concret în cuprinsul art. 2 al acestei decizii a procedurilor vizate de măsura suspendării, acestea fiind exclusiv cele circumscrise procedurilor de executare silită directă.

Cu toate acestea, față de rațiunea avută în vedere de decizia menționată, pe temeiul aceluiași art. 2, executorul judecătoresc ar putea să dispună măsura suspendării și a evacuărilor pe temeiul art. 830 C. pr. civ., Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești lăsând la aprecierea executorilor judecătorești posibilitatea de suspendare a oricărui act sau procedură execuțională a cărui îndeplinire contravine dispozițiilor Decretului nr. 195/2020 al Președintelui României și ale Ordonanței militare nr. 2/2020.

Fiind vorba, așadar, despre o libertate de apreciere lăsată executorilor judecătorești și întrucât rațiunile sunt identice, executorul judecătoresc va putea aprecia în concret, circumstanțiat la fiecare situație în parte asupra necesității luării măsurii suspendării.

– Mai trebuie menționat că măsura suspendării poate viza numai un anumit act sau anumite acte de procedură, numai o modalitate sau anumite modalități de executare ori întreaga procedură execuțională. În cazul în care suspendarea grevează numai un anumit act de executare ce nu ar putea fi realizat cu respectarea deplină și strictă a regulilor de disciplină sanitară, este posibil ca și următoarele acte care îi succedau în mod firesc să nu mai poată fi îndeplinite, din cauza dependenței procedurale dintre actele execuționale, operând indirect o suspendare și a altor acte, deși acestea, privite individual, nu ar fi presupus incidența măsurii suspendării.

▪ Suspendarea dispusă de către instanță

Referitor la posibilitatea dispunerii măsurii suspendării executării silite de către instanța de executare pe timpul stării de urgență, învederăm că astfel de cereri pot fi soluționate, deși pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă numai în cazurile de urgență deosebită, astfel cum prevede art. 42 alin. (1) din Decretul nr. 195/2020 și art. 63 alin. (1) din Decretul nr. 240/2020.

În acest sens, învederăm, în primul rând, că o asemenea solicitare ar putea avea ca obiect:

– contestarea măsurilor dispuse de organul de executare în sensul continuării activității de executare cu nesocotirea prevederilor O.U.G. nr. 29/2020 ori ale O.U.G. nr. 32/2020;

– contestarea măsurilor dispuse de organul de executare în sensul continuării activității de executare cu nesocotirea regulilor de disciplină sanitară;

– contestarea măsurilor dispuse de către executorul judecătoresc în sensul continuării executărilor silite directe cu nesocotirea deciziei organului de conducere al profesiei privind suspendarea unor atare proceduri;

– refuzul explicit al executorului judecătoresc de suspendare a procedurii execuționale, consemnat într-un proces-verbal.

În al doilea rând, astfel de litigii pot și trebuie să fie soluționate de instanțele de executare pe durata stării de urgență întrucât decurg din neaplicarea unor măsuri generate de însăși starea de urgență și au caracter de urgență deosebită în înțelesul celor două Decrete, întrucât continuarea unor proceduri execuționale, deși acestea ar fi trebuit suspendate, este de natură să afecteze legalitatea unor asemenea proceduri, pe de o parte, dar și nesocotirea altor dispoziții cuprinse în cele două Decrete prezidențiale, potrivit cu care continuarea activității de executare silită trebuie să se facă circumscris numai regulilor de disciplină sanitară, pe de altă parte.

În ipoteza în care asemenea demersuri procedurale vor fi soluționate favorabil, urmează ca instanța de executare să dispună suspendarea respectivelor acte, modalități ori proceduri execuționale, în funcție de obiectul cererilor, nemaiputând fi lăsată la dispoziția executorilor judecătorești de vreme ce tocmai atitudinea acestuia de continuare a activității de executare silită a fost criticată și cenzurată apoi de instanță.

3. Incidente ce pot greva procedurile execuționale ce ar fi putut fi declanșate pe perioada stării de urgență

Instituirea stării de urgență pe teritoriul României are efect și asupra procedurilor execuționale noi în sensul fie al imposibilității de începere al unor asemenea proceduri fie al posibilității parțiale de declanșare.

Cum în privința prescripției dreptului de a cere și obține executarea silită, termenele nu încep să curgă sau dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență, potrivit art. 41 din Decretul nr. 195/2020, respectiv art. 62 din Decretul nr. 240/2020, înseamnă că legiuitorul acestei perioade excepționale a identificat măsuri pentru ca drepturile creditorilor să nu fie afectate.

Măsurile care au incidență asupra executărilor silite ce ar fi putut fi declanșate pe perioada stării de urgență sunt:

– neinceperea executărilor silite prin poprire a creanțelor bugetare (cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală), asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești, potrivit art. VII alin. (3) din O.U.G. nr. 29/2020.

Această măsură încetează în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgență;

– neînceperea executărilor silite asupra drepturilor de asistență socială, în condițiile art. XVII alin. (1) din O.U.G. nr. 32/2020.

Această măsură urmează să înceteze la data încetării stării de urgență, alin. (2) al art. XVII acordând un termen de grație numai pentru ipoteza măsurii suspendării;

– neînceperea executărilor silite prin poprire a creanțelor bugetare, fiscale și comerciale care se aplică asupra drepturilor lunare plătite prin casele teritoriale de pensii, potrivit art. XVIII alin. (1) din O.U.G. nr. 32/2020.

Și această măsură urmează să înceteze la data încetării stării de urgență, alin. (2) al art. XVIII acordând un termen de grație numai pentru ipoteza măsurii suspendării.

Trebuie precizat că aceste fine de neprimire a procedurilor de executare noi pe durata stării de urgență pot fi totale sau parțiale, în sensul că ele pot viza numai anumite modalități de executare silită, astfel încât, în privința altor modalități neafectate de măsurile de protecție dispuse de autorități, executările silite pot fi declanșate.

Cu referire la măsurile de ordin procedural prin intermediul cărora pot fi aplicate dispozițiile legale evocate, învederăm că acestea sunt următoarele:

– în privința executorului judecătoresc, acesta va refuza deschiderea procedurii de executare, pe temeiul art. 665 C. pr. civ. ori va deschide procedura numai parțial, în privința anumitor modalități de executare ce ar putea fi derulate;

– dacă totuși executorul judecătoresc a deschis procedura de executare, instanța de executare va respinge cererea de încuviințare a executării silite pe temeiul art. 666 alin. (5) pct. 7 C. pr. civ., constatând existența unui impediment prevăzut de lege;

– dacă totuși executarea silită a fost încuviințată, la cererea debitorului, instanța de executare va putea anula executarea silită, pe calea contestației la executarea propriu-zisă, în temeiul art. 712 alin. (3) C. pr. civ., contestație ce poate și trebuie să fie soluționată pe perioada stării de urgență, fiind generată de însăși starea de urgență;

– în privința executorului fiscal, acesta nu va declanșa procedura de executare silită;

– dacă totuși executorul fiscal a declanșat procedura de executare silită, instanța de executare va putea anula executarea silită, pe calea contestației la executarea propriu-zisă, în temeiul art. 260 C. pr. fisc., contestație ce poate și trebuie să fie soluționată pe perioada stării de urgență, fiind generată de însăși starea de urgență.

4. Utilizarea de către executorii judecătorești a mijloacelor electronice de comunicare

În condițiile art. 63 alin. (10) din Decretul nr. 240/2020, „în cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii”.

De menționat este faptul că, potrivit prevederilor art. 672 C. pr. civ., „comunicarea actelor de procedură în cazul executării silite se poate face de către executorul judecătoresc, fie personal, fie prin intermediul agentului său procedural, iar, dacă aceasta nu este posibilă, potrivit dispozițiilor legale privind citarea și comunicarea actelor de procedură, care se aplică în mod corespunzător”.

Aplicând în mod corespunzător art. 154 alin. (6) C. pr. civ., rezultă că executorii judecătorești pot proceda la comunicarea diferitelor acte de procedură în format electronic, prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat în cererea de executare silită datele corespunzătoare în acest scop, conform art. 664 alin. (3) coroborat cu art. 148 alin. (1) C. pr. civ. De asemenea, teza a doua a alin. (6) al art. 154 C. pr. civ. pretinde cerința însoțirii comunicării actului de procedură de semnătura electronică extinsă a executorului judecătoresc.

Totodată, potrivit art. 154 alin. (6¹) C. pr. civ., „citațiile și celelalte acte de procedură menționate la alin. (6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta”.

Iar, în condițiile art. 165 pct. 3 C. pr. civ., „procedura se socotește îndeplinită în cazul citării sau comunicării altui act de procedură efectuate potrivit art. 154 alin. (6) la data arătată pe copia imprimată a expedierii, certificată de grefierul care a făcut transmisiunea”.

Având în vedere toate aceste dispoziții legale și întrucât Decretul nr. 240/2020 face precizarea „… când este posibil…”, înseamnă că numai în măsura deținerii și utilizării de către executorii judecătorești a instrumentelor tehnice necesare anterior evocate și a asigurării certitudinii transmiterii actului de procedură va putea opera, în condiții de legalitate deplină, facilitatea instituită de text.