Emisiunea 4 „Insolvența la ea acasă” – GDPR pentru practicienii în insolvență

18 iun. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 843

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

[…]

SMART LAW CONFERENCES. Psihologia judiciară în procesul penal

Cornel Dărvășan: Domnule Ionuț Riteș ați avut o expunere foarte aplicată. Cum se vede, din perspectiva dumneavoastră, necesitatea pregătirii persoanelor în cazul scurgerilor de date cu caracter personal?

Ionuț Riteș: Din punctul meu de vedere, indiferent cât de bună ar fi legislația, cât de bună ar fi tehnica, câți bani investim în protecția acestor date, veriga slabă a fost, este și va rămâne omul. Această problematică nu a fost ridicată, cel puțin în ultima perioadă. Oamenii care accesează date cu caracter personal trebuie pregătiți astfel încât să se minimizeze riscul diseminării datelor cu caracter personal către terți interesați. Bineînțeles că aceștia sunt mulți și suficient de bine pregătiți, astfel încât, atunci când ești target-at, să poți să realizezi acest lucru și să faci tot ceea ce este mai bine, ca datele să rămână în siguranță. Astfel, este obligatoriu să cunoști categoriile de persoane care doresc să acceseze informații confidențiale; să poți să le anticipezi modul de acțiune. Este foarte bine de știut modul de lucru cu calculatorul. Este bine de știut riscul telefonului sau al tabletei, regulile de călătorie în străinătate. Mai mult decât atât, mediul în care trăiești, calitatea persoanelor cu care trăiești îți determină nu numai existența, ci și profesia, la un moment dat. Reguli de manifestare în mediul online. Sunt foarte mulți care nu știu ce să facă și cum să se manifeste în mediul online.

Cornel Dărvășan: Trebuie să vă întreb ceva, la capitolul acesta. Există, la fiecare site, la fiecare știre, așa-numiții hate-ri; care intră cu o parolă falsă sau cu un cont fals și spun tot felul de lucruri. Oamenii aceștia, în acest moment, sunt în pericol să fie depistați? Sau pot să-și efectueze aceste manevre ale lor cu și mai multă discreție pentru că, oricum, nimeni nu are voie să-i controleze.

Ionuț Riteș: După cum vedeți, unii sunt prinși, alții nu. Pentru că, dacă ar fi toți găsiți, lucrurile s-ar stopa undeva. Or, atât timp cât lucrurile merg mai departe, este clar că sunt cu un pas în față.

Cornel Dărvășan: Am înțeles. Voiați să continuați ideile…

Ionuț Riteș: Voiam să închei cu regulile privind confidențialitatea discuțiilor. Sunt foarte mulți care vorbesc și ce nu trebuie, și unde nu trebuie. Or, lucrurile acestea trebuie cunoscute. Deci se educă. Practic, este vorba de formarea culturii de securitate. Ca să fiu mai explicit, este vorba de o formă de pregătire contra-informativă; care ne lipsește.

Cornel Dărvășan: Ne întoarcem la domnul președinte Cătălin Dascăl. Vreau să vă întreb dacă s-au tras niște concluzii în urma acestei conferințe, cu privire la măsuri, implementări pe care trebuie să le facă filiala dumneavoastră, Filiala București a UNPIR, pentru respectarea legislației.

Cătălin Andrei Dascăl: Evident. După un astfel de seminar, încununat de succes – nu putem să spunem că nu s-au tras concluzii; s-au tras foarte multe concluzii, chiar trebuie să ne punem ordine în gânduri și să vedem în ce ordine ne apucăm să implementăm din concluziile pe care le-am tras în urma acestei conferințe. O primă chestiune pe care aș vrea s-o amintesc aici – am omis în prima parte să menționez că – în cadrul speakerilor am avut și prezența reprezentanților Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Iar întorcându-mă la concluzii, am constatat o deschidere fantastică din partea autorității în discursul avut în cadrul conferinței. Scopul autorității mai cu seamă acum, după 25 mai, nefiind practic un scop sancționator, ci, dimpotrivă, un scop preventiv, un scop educațional, o deschidere teribilă din partea autorității de a ne învăța pe noi toți ceea ce înseamnă aceste date cu caracter personal.

O a doua concluzie – repet, sunt foarte multe, o să mă rezum la câteva – s-a văzut conștientizarea importanței datelor cu caracter personal, normelor care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal și circulația datelor cu caracter personal, și evident că noi, ca practicieni și la nivelul Uniunii, nu numai Filiala București – evident, vom avea discuții la nivel de Uniune pe aceste chestiuni –, nu trebuie să ne erijăm direct. Avem acest, să-i spunem privilegiu, de a spune că suntem acei colectori de date cu caracter personal în virtutea legii, pentru că există această prevedere și noi colectăm și intrăm în contact cu aceste date cu caracter personal prin efectul legii, pentru că suntem obligați, în spatele societăților de insolvență evident că se află persoane. La fel, creditori ale unor societăți în insolvență pot fi și persoane fizice și mai cu seamă discutăm că există și insolvența persoanelor fizice. Astfel că, în afară de a spune că colectăm, intrăm în contact cu aceste informații, date cu caracter personal, prin efectul legii. Evident că trebuie, la nivel de filială, să vedem cum implementăm bune practici, proceduri, astfel încât practicienii în insolvență să știe foarte bine cum gestionează aceste informații, date cu caracter personal, pentru că sunt informații importante. Nu trebuie să uităm că, la fel, și noi, practicienii în insolvență, separat de a fi practicieni în insolvență, care activăm în una dintre formele de organizare a profesiei – fie că e cabinet individual, fie că este întreprindere unipersonală, fie că este societate profesională –, la sfârșitul zilei suntem și persoane fizice și suntem și noi îngrijorați de ceea ce se întâmplă cu datele noastre cu caracter personal. Și atunci, trebuie să tratăm cu responsabilitate acest subiect.

Deci, evident, una dintre concluzii după acest seminar, este de a continua acest demers în module de pregătire profesională, de conștientizare pentru practicienii în insolvență care iau contact cu date cu caracter personal și astfel suntem nevoiți să organizăm alte astfel de evenimente, fie de tipul conferinței de astăzi, fie seminarii online, dar, în mod categoric, va trebui să avem astfel de măsuri.

Este o realitate, așa cum suntem, practic, protejați de faptul că avem contact cu date cu caracter personal prin efectul legii, avem și o responsabilitate. Pentru că, cu adevărat poate nu ne dorim să intrăm în contact, dar, vrei, nu vrei, trebuie să intrăm în contact cu aceste informații și trebuie să învățăm să le gestionăm fără să prejudiciem niciodată persoana care este implicată într-o procedură de insolvență.

Cornel Dărvășan: Mulțumesc. Domnule decan Iustin Priescu, dacă firmele multinaționale vin cu o practică și cu experiență la nivel internațional, din experiența dumneavoastră, firmele românești reușesc să se adapteze legislației și să facă implementările necesare?

Iustin Priescu: Mulțumesc pentru întrebare! Foarte bună! Într-adevăr, lucrând în piață cu diferite firme – și multinaționale, și românești –, concluziile mele sunt următoarele: firmele multinaționale au început acest proces de implementare al GDPR încă de acum doi ani, când a apărut regulamentul, astfel încât, la data de 25 mai anul acesta să fie ready GDPR și Complaint GDPR. Firmele românești au pornit mai greu, printr-un proces care s-a întârziat foarte mult, și în primul rând acela de a informa, pe domenii, pe ramuri de activitate. Chiar conferințele organizate de autoritate care au fost au avut un auditoriu limitat. Multe din firmele românești mari sunt aproape cu procesul încheiat, însă au investit foarte multe resurse, în special financiare și în oameni. Firmele medii și mijlocii – ați văzut că și regulamentul le tratează puțin special, în sensul că este mai puțin restrictiv către aceștia – au mai așteptat. Și evident că s-a menținut zicala românească că facem în ultima zi ce n-am făcut în doi ani de zile. Tot din experiență vă spun că până în 25 mai a fost un focus foarte mare în piață, toată lumea în ultimele săptămâni intrase, așa, într-un fel de degringoladă: ce se întâmplă după 25 mai… A răsărit soarele pe 25 mai, a răsărit și pe 26 mai, a trecut o lună de zile, au văzut că nu s-a întâmplat nimic într-o lună de zile și constat că au început să mai scadă din „turația motoarelor”, ceea ce nu este un lucru foarte corect, fiindcă până la urmă vorbim de o lege, de un regulament care trebuie respectat. Deci nu aștept ca autoritatea să vină cu alt set de măsuri, până la sancționare, în care să ducă la acea conștientizare, și în special a managementului, că este lege și că nu este de tocmit.

Cornel Dărvășan: Mulțumesc. Aceasta este în legătură cu firmele românești. Să vorbim puțin cu doamna avocat Cristina Ienciu. Cât de complicat este pentru un practician în insolvență să respecte toate obligațiile legale privind protecția datelor cu caracter personal?

Cristina Ienciu: Dacă ar fi să răspund foarte simplist, aș spune la fel ca orice altă entitate, la care adăugăm îndeplinirea scopului Legii insolvenței. În schimb, într-adevăr, este puțin mai complicat, deoarece obligațiile se dublează, atât raportat la obligațiile interne ale societății, cât și obligațiile externe, față de datele pe care le prelucrăm de la debitoare, de la societățile pe care le gestionăm. Ar fi important, în primul rând, să conștientizăm fiecare dintre noi, ca practicieni în insolvență, faptul că suntem operatori de date cu caracter personal… ȘI aici ar fi fost o discuție. Suntem operatori, gestionăm anumite date și trebuie să ne uităm, la nivelul entității noastre, în primul rând să ne analizăm activitatea, să vedem ce date colectăm, să creăm niște fluxuri pentru datele acestea, să ne analizăm fluxurile și să creăm alte fluxuri, care să asigure protecție suplimentară. Și, nu în ultimul rând, să găsim acele metode prin care să securizăm datele care ajung în posesia noastră.

După cum și domnul președinte a spus, suntem privilegiați, din prisma faptului că gestionăm datele pe care le colectăm de la debitoarele noastre în temeiul unei obligații legale. În schimb, și acolo sunt anumite obligații suplimentare ale noastre și trebuie să avem în vedere că datele pe care le colectăm, trebuie să le colectăm în scopul procedurii. Să fie limitate la scopul procedurii, astfel încât să ne asigurăm de o protecție a legii față de noi.

Cornel Dărvășan: Doamna av. Raluca Comănescu, sunteți implicată și în activitatea asociației pentru bune practici GDPR. Care sunt obiectivele asociației dumneavoastră, cum veți reuși să-i ajutați inclusiv pe colegii practicieni în insolvență să respecte Regulamentul și legea?

Raluca Comănescu: Rolul meu și rolul nostru prin intermediul organizației noastre este, pe de o parte, să ne asigurăm de informarea corectă, coerentă, completă a publicului din mediul privat – și nu numai – cu privire la responsabilitățile pe care le au ca operatori de date cu caracter personal. În acest scop, ne propunem – în momentul de față suntem 15 membri fondatori, specialiști nu doar avocați, ci și executori judecătorești sau specialiști în domeniul IT – să organizăm ateliere, seminarii, mese rotunde, în cadrul cărora să transmitem informație cât se poate de aplicată și practică pe domeniile de activitate ale fiecăruia dintre participanți și operatori de date cu caracter personal. O altă direcție pe care și-o propune asociația este aceea de a fi o voce a operatorilor de date cu caracter personal în fața autorității, însă o voce care să încerce să conlucreze cu autoritatea de supraveghere, să fie un fel de mediator între mediul privat, operatorii de date și autoritatea de supraveghere, în încercarea de a facilita accesul la informație pentru operatori, pe de o parte, pentru că este mai ușor să adreseze care sunt întrebările, să filtrăm cumva neajunsurile din fiecare segment de activitate în parte și să le transmitem printr-o singură voce autorității. Și, în același timp, credem că putem avea un rol major și în filtrarea cererilor care ar putea fi adresate autorității în sensul de a răspunde la foarte multe din întrebările care sunt adresate strict în scop de informare către autoritate.

Nu în ultimul rând, și cu referire și la întrebarea dumneavoastră cu privire la ce putem face chiar pentru colegii noștri practicieni în insolvență, aș dori să menționez faptul că am redactat un cod de etică, un cod de bune practici, în temeiul art. 40 din Regulamentul privind Protecția Datelor, articol care pune la dispoziția specialiștilor și a celor care formează un corp comun într-o anumită industrie sau într-un anumit mediu posibilitatea de a-și redacta un cod de bune practici, care să fie o completare acolo unde regulamentul tace și nu stabilește niște reguli precise. Aceste coduri, odată elaborate, trebuie să fie supuse avizării Autorității de Supraveghere, iar ele au aptitudinea, pe de o parte, să traseze un drum clar în ceea ce privește felul în care trebuie să aplice regulamentul fiecare tip de specialist în parte și, în al doilea rând, arată și o bună credință și reprezintă o circumstanță atenuantă în procedura de control din partea autorității.

Mi-am exprimat astăzi și îmi mențin această disponibilitate de a colabora cu UNPIR, în sensul de a redacta poate o anexă la codul nostru general de bune practici sau de a-i ajuta sau a le oferi suport în realizarea unui cod propriu de bune practici și, prin aceasta, a trasa modalitățile prin care se conformează operatorii de date practicieni în insolvență. Prin prezența Autorității astăzi (la această conferință am înțeles, într-adevăr, că se dorește prevenție și nu tratare, am abordat din nou – există deja discuții pe care le-am făcut și în trecut, însă am abordat din nou – reprezentanții Autorității din perspectiva Asociației de Bune Practici și am primit din nou semnale pozitive că va exista dialog și comunicare și vom încerca să facem lucruri împreună. Vă mulțumesc!

[…]

👍Vezi: Conferința „GDPR pentru practicienii în insolvență”


Timp de 3 ani am spus în paginile revistei „Legal Point” poveștile de viață ale personalităților din lumea juridică, academică și culturală.

Printr-un proiect marca „Universul Juridic”, povestea merge mai departe!

Astfel, am lansat seria „Profesioniștii Legal Point” sub egida căreia organizăm emisiunea „Insolvența la ea acasă”, realizată de Editura Universul Juridic în parteneriat cu Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență. Cele două entități au încheiat de curând un parteneriat mai complex, care cuprinde, pe lângă realizarea în parteneriat a acestei emisiuni, promovarea evenimentelor profesiei, puncte de vedere exprimate în cadrul unor interviuri video preluate de către Editura Universul Juridic și promovate pe canalele sale, realizarea unei colaborări pe partea de comunicare, organizarea în parteneriat a unor evenimente, alături de editarea revistei Phoenix.

Ne propunem ca prin intermediul acestei emisiuni să clarificăm anumite aspecte care sunt importante pentru profesia de practician în insolvență, să intrăm în amănunte cu privire la chestiunile cele mai presante pe care colegii practicieni în insolvență le au în desfășurarea activității lor, sperând ca temele și subiectele acestor emisiuni să suscite interesul nu numai al profesiei, dar poate chiar și al comunității mai largi a juriștilor.

Emisiunea a avut loc, miercuri, 20 iunie 2018, începând cu ora 18.30 pe canalele binecunoscute: www.universuljuridic.ro, Facebook, YouTube, dar și pe site-ul Uniunii: www.unpir.ro și va fi moderată de către domnul Cornel Dărvășan.

Invitați speciali au fost:

– doamna av. Raluca Comănescu – vicepreședintele Asociației pentru bune practici GDPR;
– doamna Cristina Ienciu – practician în insolvență;
– domnul Iustin Priescu – decan al Facultății de Informatică, UTM;
– domnul Ionuț Riteș – șeful Biroului pentru Protecția Informațiilor Clasificate, CDEP;
– domnul av. Cătălin Andrei Dascăl – președintele UNPIR, Filiala București.

Tema emisiunii a fost: „GDPR pentru practicienii în insolvență”.

Seria „Profesioniștii Legal Point” va fi transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.

Emisiunea 4 „Insolvența la ea acasă” – GDPR pentru practicienii în insolvență was last modified: iunie 22nd, 2018 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter