Drept de proprietate. Drepturi succesorale. Prescripție (NCC; NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 2367/2015

NCC: art. 653, art. 688, art. 998, art. 999, art. 1169; NCPC: art. 304, pct. 9, art. 312 alin. (1); Decretul nr. 167/1958: art. 1, art. 3 alin. (1), art. 18

Critica invocată de recurenta reclamantă privind dezlegarea greșită dată de instanța de apel în ceea ce privește întinderea dreptului său de proprietate, cu nesocotirea dispozițiilor art. 653 al Codului civil și ale art. 688 C. civ., este nefondată.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta T.E. a solicitat constatarea calității de proprietar asupra terenului în suprafață de 9196,32 mp, în calitate de moștenitoare a părinților săi, J.S. și J.C., precum și în calitate de nepoată a defunctului său bunic, V.I.

În condițiile în care reclamanta, prin acțiune, nu a înțeles să-și valorifice drepturile succesorale și în raport de ceilalți proprietari tabulari, V.M., V.S., V.R., V.A. și R.A., este evidentă lipsa de relevanță juridică a tabelului centralizator cuprins în raportul de expertiză, experții neputându-se substitui instanțelor în ceea ce privește determinarea calității de moștenitor și stabilirea întinderii drepturilor succesorale.

Având în vedere lipsa dovezilor referitoare la calitatea reclamantei de moștenitoare a celorlalți proprietari tabulari, nu se poate verifica incidența în speță a dispozițiilor art. 653 C. civ. Prin urmare, neputându-se stabili vocația succesorală a reclamantei față de aceștia, este evident că suprafețele stabilite prin expertizele efectuate în cauză ca aparținând acestora, nu pot fi considerate ca aparținând de drept reclamantei.

Se impunea ca, în conformitate cu dispozițiile art. 1169 C. civ., reclamanta recurentă să probeze calitatea sa de moștenitor față de persoanele ce au figurat ca proprietari tabulari, în raport de care pretindea acordarea de despăgubiri, pentru a-și dovedi drepturile la momentul declarării exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

O soluție contrară, în sensul acordării de despăgubiri în raport de toți proprietarii tabulari ar fi de natură să încalce principiul disponibilității ce guvernează procesul civil.

Prin urmare, se va constata legalitatea soluției instanței de apel de înlăturare de la acordarea despăgubirilor a terenurilor aparținând numiților V.M., V.S., V.R., V.A. și R.A.

Critica adusă modului de stabilire a valorii despăgubirilor reprezentând contravaloarea terenului expropriat nu va fi examinată, întrucât nu se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304, pct. 9 C. proc. civ., vizând exclusiv modalitatea de interpretare a probatoriului administrat în cauză.

Împrejurarea că în exproprierile dispuse în situații similare, CNADNR ar fi acordat despăgubiri de 7 euro/mp este, de asemenea, lipsită de relevanță, neputând constitui motiv de casare sau modificare a deciziei atacate.

Nici critica adusă modului de stabilire a valorii despăgubirilor reprezentând contravaloarea folosului de tras, respectiv aplicarea de către instanța de apel a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, nu poate fi primită.

Dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 167/1958 au fost corect aplicate având în vedere caracterul patrimonial al dreptului valorificat de reclamantă în prezenta cauză la fel ca și dispozițiile art. 3, care reglementează termenul general de prescripție de trei ani.

Excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune astfel cum este reglementată de Codul civil în vigoare la momentul introducerii cererii de chemare în judecată este una absolută, de ordine publică, ce putea fi invocată oricând în cursul procesului, de instanță din oficiu conform art. 18 din Decretul nr. 167/1958.

Într-adevăr, dreptul de proprietate este imprescriptibil, însă obiectul capătului de cerere referitor la folosul de tras nu poate echivala cu prejudiciul avut în vedere prin dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, ci este guvernat de regulile răspunderii civile delictuale, art. 998, 999 C. civ.

Pentru toate aceste considerente, se va constata că nu este întrunit motivul de nelegalitate invocat, prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul reclamantei ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.