Donație. Calitate procesuală pasivă. Recurs (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1512/2016

NCPC: art. 304 pct. 9,  art. 312 (1); Decretul nr. 478/1954: art. 2 alin. (2); H.G. nr. 34/2009: art. 3 alin. (1); Decretul nr. 31/1954: art. 25

Singura critică din recursul dedus judecății se referă la faptul că pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu justifică legitimare procesuală pasivă și aceasta va fi verificată din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.

Deși indică dispozițiile art. 2 alin. (2) din Decretul nr. 478/1954 privitor la donațiile făcute statului, potrivit cărora „donațiunile oferite sfaturilor populare se acceptă, după caz, de Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional sau de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Române”, în mod contradictoriu recurentul susține că la momentul încheierii contractului de donație Statul Român a fost reprezentat de Notariatul de Stat Local al Sectorului 4 București.

Înalta Curte constată, în privința cadrului procesual, cu referire la părți și cu trimitere specială la pârâtul menționat, nepertinența susținerilor recurentului – pârât față de dispozițiile art. 3 alin. (1) pct. 81 din H.G. nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, care dispune în sensul că acesta reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ.

Deopotrivă, Înalta Curte reține că, așa cum corect și legal a reținut și instanța de apel, la stabilirea entității statului chemată să răspundă pentru preluarea abuzivă a imobilului care a făcut obiectul „donației” a cărei nulitate se solicită, nu poate fi ignorat conținutul art. 25 din Decretul nr. 31/1954, potrivit căruia Statul este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații, el participând în astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazul în care legea stabilește anume alte organe în acest scop.

Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de apel că, în speță, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Sectorului 4 București (către care s-a făcut „oferta de donație”) și Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului București (care a acceptat „oferta de donație”), instituții care conform legislației existente în perioada regimului comunist reprezentau Statul Român, nu mai există, după căderea regimului comunist, în aceeași structură.

Contrar susținerilor recurentului, în conformitate cu legislația adoptată după căderea regimului comunist care consacră inclusiv principiile autonomiei locale și descentralizării, Primăria Sectorului 4 București și Consiliul Local al Sectorului 4 București nu pot reprezenta Statul Român, ele fiind autorități ale administrației publice locale.

Așadar, dispozițiile legale precitate desemnează Ministerul Finanțelor Publice drept organ al statului căruia îi poate fi opus, de către persoana prejudiciată, dreptul său, acesta fiind organul statal în contra căruia se invocă această obligație, astfel că, Ministerul Finanțelor este organul ce reprezintă Statul în fața instanțelor de judecată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 312 (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva Deciziei civile nr. 619 din 15 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Sursa informației: www.scj.ro.