Discursul doamnei Domnica Manole din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”

30 mart. 2023
Vizualizari: 455

Stimate dle Președinte al României, dl Iohannis, stimate dle președinte al Curții Constituționale, dl Enache, doamnelor și domnilor judecători ai Curții Constituționale a României, Preafericirea Voastră Părinte Patriarh Daniel, dnă Președinte al Senatului, dle Președinte al Camerei Deputaților, dle Prim-ministru, dle Președinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene, dnă Președinte al Curții de la Veneția, stimați domni și stimate doamne președinți și judecători ai curților, onorată audiență, sunt onorată să particip la evenimentul de celebrare a Centenarului Constituției României Întregite.

Anul 1923 a fost anul în care s-a împlinit voința forțelor politice românești de a adăposti, așa cum spunea sociologul Dimitrie Gusti într-o conferință de atunci, sufletul nou al României Întregite într-un nou așezământ de stat cu coloane juridice solide și impunătoare. S-a consolidat oare această operă pe un teren viran? În niciun caz.

Constituția din 1866 ne-a condus succesiv la etape prin care s-a dezvoltat statul până la România Mare. La finele Primul Război Mondial, România s-a întregit cu toate provinciile românești înstrăinate. În perioada imediat următoare, România s-a angajat, în special pe plan internațional, să asigure protecția tuturor cetățenilor din aceste provincii. Este adevărat că provinciile veneau în componența patriei mame cu legi, minorități, obiceiuri și mentalități diferite. Din acest motiv a fost nevoie de adoptarea unei noi constituții pentru ca pe baza ei să se reglementeze legi unice pentru toate provinciile pentru a se putea vorbi despre unitatea națională. Voi da un exemplu relevant pentru situația de atunci. Potrivit Constituției din 1866, femeile din România nu aveau drept de vot, în schimb, potrivit reglementărilor din Basarabia femeile erau cetățeni cu drepturi depline. Este curios că Elena Listar, singura femeie din membrii sfatului țării a votat pentru unirea cu România, iar odată devenită cetățean român ea nu mai beneficia de dreptul de vot. Cel care a propus în proiectul Constituției din 1923 plenitudinea drepturilor politice și civile pentru femei a fost profesorul Constantin Disescu. Propunerea a fost acceptată fără rezerve fiind considerată un act de dreptate conform cu tendința europeană a timpului.

O altă dezbatere din cadrul constituantei care prezintă interes a vizat interzicerea pedepsei capitale. Redactorii Proiectului de constituție au prevăzut în art. 16 faptul că pedeapsa cu moartea nu se va putea reînființa în afară de cazurile prevăzute în Codul Penal Militar în timp de război. Cu siguranță, cea mai intensă dezbatere a fost cea referitoare la art. 17 din Constituție, care reglementa dreptul de proprietate. În cadrul acesteia s-au manifestat în mod special profesorul și avocatul Istrate Micescu și istoricul Nicolae Iorga. Un alt merit al Constituției din 1923 a fost stabilirea controlului de constituționalitate al legilor prin Curtea de Casație și Justiție fără de care nu se poate construi un stat de drept.

Onorată audiență, dezbaterile constituantei din 1923 sunt pagini cu o semnificație deosebită pentru istoria noastră. Dincolo de personalitățile participante la adoptarea noii Constituții, pentru noi contează mai ales consistența argumentelor prezentate. Ele sunt o dovadă a maturității clasei politice românești de atunci. Suntem moștenitorii celor care ne-au reprezentat provinciile din care venim, la adoptarea Constituției din 1923, și avem o sarcină onorantă și complicată. Avem sarcina de a nu ne dezamăgi înaintașii și de a nu ne decepționa urmașii deopotrivă. Lecția învățată este că identitatea valorilor democratice europene trebuie apărată, iar Curțile Constituționale prin jurisprudența lor pun bazele patrimoniului valoric al constituționalismului de viitor.

Îl felicit pe Dl Președinte al Curții Constituționale a României și pe colegii săi judecători pentru organizarea acestui eveniment de celebrare a unui simbol al succesului întregii națiuni române.

Vă mulțumesc!

📌 Fragment din alocuțiunea doamnei Domnica Manole din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”.

Discursul doamnei Domnica Manole din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)” was last modified: martie 30th, 2023 by Domnica Manole

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice