Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 10/2018 (M. Of. nr. 536/28.06.2018): litigiile având ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmi şi pompieri, personal militar având statutul de cadre militare, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ

În M. Of. nr. 536 din 28 iunie 2018, ÎCCJ (Complet RIL) s-a pronunțat cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 23 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) și (3), art. 16, art. 17 și art. 18 din O.G. nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) și g) și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 23 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

„Art. 23

(…)

(3) Cadrelor militare din Jandarmeria Română li se aplică dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

(…)

Art. 27

(1) În realizarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este învestit cu exercițiul autorității publice”.

Art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari

„(1) Personalul Corpului Pompierilor Militari se compune din militari și salariați civili. Prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum și cele ale regulamentelor militare generale se aplica și pompierilor militari, în măsura în care, prin prezenta lege, nu se dispune altfel.

(2) Militarii în termen din unitățile de pompieri au drepturile și îndatoririle prevăzute în dispozițiile legale pentru militarii în termen ai forțelor armate ale României”.

Art. 15 alin. (2) și (3), art. 16, art. 17 și art. 18 din O.G. nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență

„Art. 15

(…)

(2) În cadrul serviciilor de urgență, al Inspectoratului General și al unităților subordonate acestuia funcționează structuri specializate, încadrate cu ofițeri, maiștri militari, subofițeri, militari angajați pe baza de contract, militari în termen, cu termen redus și personal civil.

(3) Ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor prevăzuți la alin. (2) li se aplică prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 16

Personalul serviciilor de urgență profesioniste, al Inspectoratului General, al unităților și instituțiilor subordonate acestuia se compune din:

a) ofițeri, maiștri militari și subofițeri de protecție civilă, pompieri și specialiști;

b) funcționari publici calificați în specialitățile necesare îndeplinirii atribuțiilor specifice;

c) personal contractual operativ de execuție, atestat în meseriile de protecție civilă, pompieri și alte specialități;

d) personal contractual auxiliar.

Art. 17

Selecționarea, pregătirea, încadrarea, numirea, evaluarea, promovarea, recompensarea, sancționarea, transferul și încetarea raporturilor de muncă ale personalului serviciilor de urgență profesioniste se realizează potrivit reglementărilor legale specifice fiecărei categorii de personal.

Art. 18

Personalul serviciilor de urgență profesioniste și al Inspectoratului General cu atribuții de îndrumare, control și constatare a respectării legii privind protecția civilă și apărarea împotriva incendiilor, precum și de intervenție, desemnat potrivit legii, este investit, pe timpul îndeplinirii serviciului, cu exercițiul autorității publice”.

Art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) și g) și art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici

„Art. 2

(…)

(2) Funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică. Persoana care a fost eliberată din funcția publică și se află în corpul de rezervă al funcționarilor publici își păstrează calitatea de funcționar public.

(…)

Art. 5 alin. (1)

(…)

f) poliția și alte structuri ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative;

g) alte servicii publice stabilite prin lege;

(…)

Art. 109

Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe”.

Art. 1 și art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

„Art. 1

Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege.

Cadrele militare sunt în serviciul națiunii.

(…)

Art. 4

Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații:

a) în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.

Pot fi ofițeri, maiștri militari sau subofițeri în activitate persoanele care au cetățenie română și domiciliul în țară;

b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;

c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.

Art. 5

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate sunt militari profesioniști. Profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer este o activitate menită să asigure funcționarea, perfecționarea și conducerea organismului militar în timp de pace și de război.

Accesul în profesie, precum și evoluția ulterioară pe treptele ierarhiei militare au la baza principiile și normele cuprinse în prezenta lege. În aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului Apărării Naționale se elaborează Ghidul carierei militare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 6

În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și prevederilor regulamentelor militare, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt investiți cu exercițiul autorității publice, bucurându-se de protecție potrivit legii penale.

Cadrele militare prevăzute la art. 2 alin. 2 paragraful C lit. c) și alin. 2^1 paragraful B lit. c) au rangul de demnitari ai statului român în exercitarea funcțiilor prevăzute cu grad de general/similar, fără a beneficia de drepturi suplimentare conferite de această calitate”.

Art. 16, art. 54, art. 118 din Constituția României 

„Art. 16 («Egalitatea în drepturi»)

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.

Art. 54 («Fidelitatea față de țară»)

(2) Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii, răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.

Art. 118 («Forțele armate»)

„(2) Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică”.

Prin D.C.C. nr. 34/2016 (M. Of. nr. 286 din 15 aprilie 2016) s-a stabilit faptul că, potrivit art. 85 alin. (1) și (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care reprezintă cadrul general pentru funcționarii publici (militarii fiind o categorie specială de funcționari publici): „(1) Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. (2) Împotriva ordinului sau dispoziției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ”. Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale menționate rezultă că decizia de imputare este un act administrativ, din moment ce împotriva actului atacat justițiabilul se poate adresa instanței de contencios administrativ.

Procurorul general al PÎCCJ a susținut că, în interpretarea art. 23 alin. (3) din Legea nr. 550/2004, art. 20 din Legea nr. 121/1996, art. 15 alin. (2) și (3), art. 16 și art. 17 din  O.G. nr. 88/2001, raportat la art. 2 alin. (2) teza întâi și art. 109 din Legea nr. 188/1999 și art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995, sunt de competența instanțelor de contencios administrativ litigiile având ca obiect drepturile bănești solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi județean și pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, personal militar având statutul de cadre militare (ofițeri, maiștri militari și subofițeri) care nu au încheiate contracte individuale de muncă, ci își desfășoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcționarilor publici cu statut special.

Ceea ce particularizează în mod fundamental raporturile de serviciu ale funcționarilor publici față de raporturile de muncă ale salariaților rezidă în faptul că funcționarii publici sunt purtători ai puterii publice, pe care o exercită în limitele funcției lor. Salariații, chiar încadrați la o autoritate sau instituție publică, nu dispun de astfel de atribuții de putere, ei putând fi priviți în raport cu atribuțiile pe care le exercită, doar ca simpli prepuși ai angajatorului lor.

În scopul stabilirii competenței materiale procesuale a instanțelor de contencios administrativ ori a instanțelor specializate în soluționarea litigiilor și conflictelor de muncă în privința cauzelor privind executarea raporturilor juridice de muncă lato sensu ale anumitor categorii socioprofesionale, pentru a determina apartenența la categoria funcționarului public și, deci, existența unor raporturi de serviciu specifice funcției publice, instanța supremă, în jurisprudența sa de unificare, a realizat o analiză complexă, pentru a califica raporturile juridice de muncă aflate în discuție.

Astfel, în categoria mai largă, a personalului militar, sunt incluși nu numai cadrele militare – „militari profesioniști” (ofițerii, maiștrii militari și subofițerii), categorie prevăzută de art. 5 din Legea nr. 80/1995, ci și soldații și gradații profesioniști care constituie un corp distinct de personal militar, dar ale căror raporturi juridice de muncă se desfășoară în baza unui contract individual de muncă.

Raportul asupra recursului în interesul legii  

 Prin raportul întocmit în cauză, judecătorii-raportori au constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a recursului în interesul legii, iar cu referire la dezlegarea în drept au apreciat că sunt de competența instanțelor de contencios administrativ litigiile având ca obiect drepturile bănești solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi județean și pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, personal militar având statutul de cadre militare (ofițeri, maiștri militari și subofițeri) care își desfășoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcționarilor publici cu statut special.