Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 51/2019 (M. Of. nr. 64/30 ianuarie 2020): interpretarea termenului de „salariu de bază”

În M. Of. nr. 64 din 30 ianuarie 2020 a fost publicată Decizia nr. 51/2019 a ÎCCJ prin care s-a dezbătut sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, referitor la interpretarea termenului de „salariu de bază” din dispozițiile art. 1 alin. (5¹) din O.U.G. nr. 83/2014 și art. 3¹ alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015.

Așadar, Înalta Curte a constat că interpretarea se realizează extensiv, în sensul că se referă și la „salariul funcției de bază” al polițiștilor.

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

Art. 1 alin. (5¹) din O.U.G. nr. 83/2014

„(…) (5¹) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții (…)”.

Art. 3¹ alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015

„(1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea î aceleași condiții (…).”

Jurisprudența Curții Constituționale

Din verificările efectuate rezultă că instanța de contencios constituțional în materie de egalizare salarială la nivel maxim este ilustrată de Decizia nr.794 din 15 decembrie 2016 (M. Of. nr. 1029 din 21 decembrie 2016), prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3¹ alin. (1²) din O.U.G. nr. 57/2015.

Instanța de contencios constituțional a reținut că: „18. Ținând cont de toate inechitățile constatate în sistemul de salarizare a personalului bugetar, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 (…), care modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ce stabilește salarizarea în anul 2016 a personalului plătit din fonduri publice, legiuitorul a dorit înlăturarea inechităților din sistemul de salarizare al personalului bugetar. Așa cum rezultă din nota de fundamentare și din preambulul acestui act normativ, rațiunea principală a adoptării sale a fost eliminarea «inechităților în materie de salarizare în raport cu nivelul studiilor și al activității profesionale prestate» și a «discrepanțelor rezultate din neaplicarea în integralitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010»”.

În cuprinsul paragrafului 34, Curtea Constituțională a constatat că, în vederea egalizării prevăzute de art. 3¹ alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare” urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, același grad, aceeași gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituția sau autoritatea publică.

Raportul asupra dezlegării chestiunii de drept

Prin raportul întocmit conform art. 520 alin. (8) C. pr. civ., judecătorii-raportori au constatat că în privința primei întrebări nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 C. pr. civ., în sensul că sesizarea nu îndeplinește cerința noutății și nici pe aceea a nestatuării de către Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât au propus respingerea acesteia ca inadmisibilă. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, constatând îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, au apreciat că termenul de „salariu de bază” prevăzut de art. 1 alin. (5¹) din O.U.G. nr. 83/2014 și de art. 3¹ alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015 se interpretează extensiv, în sensul că se referă și la „salariul funcției de bază” al polițiștilor.