Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 19/2018 (M. Of. nr. 510/21.06.2018): Reprezentarea convenţională a persoanei juridice

În M. Of. nr. 510 din 21 iunie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 19/2018, cu privire la următoarea chestiunea de drept: „dacă dispozițiile cărții I, titlul II, secțiunea a 4-a, art. 80-89 din Codul de procedură civilă se aplică și în faza de executare silită și dacă dispozițiile Deciziei nr. 9/2016 se referă și la faza de executare silită”.

Codul de procedură civilă 

Art. 84 („Reprezentarea convențională a persoanelor juridice”) alin. (1): „Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii”.

Art. 664 („Cererea de executare silită”) alin. (2) – „Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convențional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poștă, curier, telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului și confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative”.

Într-o opinie, s-a arătat că dispozițiile art. 80-89 din Codul de procedură civilă, precum și prevederile Deciziei nr. 9/2016 se aplică și în faza executării silite, deoarece aceasta este integrată procesului civil, fiind supusă, din punct de vedere procedural, acelorași reguli incidente fazei judecății. S-a mai avut în vedere și faptul că Decizia nr. 9/2016 a fost pronunțată tot în legătură cu o problemă apărută cu privire la procedura de executare silită.

Într-o altă opinie, s-a învederat că dispozițiile art. 80-89 din Codul de procedură civilă și prevederile Deciziei nr. 9/2016 nu se aplică și în faza executării silite, întrucât atât art. 84 din Codul de procedură, cât și Decizia nr. 9/2016 folosesc sintagma „în fața instanțelor de judecată”, or cererea de executare silită se depune în fața executorului judecătoresc, care are calitate procesuală activă de a solicita instanței de executare încuviințarea executării silite. Aplicabilitatea a fost însă susținută în cazul acțiunilor promovate în fața instanțelor de judecată în legătură cu faza executării silite.

Jurisprudența Curții Constituționale  

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 246/2017 (M. Of. nr. 602 din 26 iulie 2017) a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Raportul asupra chestiunii de drept  

Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în urma reformulării chestiunii de drept, susținându-se, pe fond, că, în interpretarea și aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.