Criterii concrete şi abstracte de diferenţiere a intenţiei indirecte de culpa cu prevedere în cazul infracţiunilor rutiere soldate cu victime

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

S-a constatat de asemenea că inculpatul circula cu viteza de 114 km/h în momentul anterior impactului, iar în urma raportului toxicologic au fost descoperite în organismul inculpatului amfetamine, metamfetamine, ecstasy, precum și o concentrație de 1.40 g/l alcool pur în sânge.

Analizând situația de fapt, Judecătoria Constanța a apreciat că raportat la poziția subiectivă a inculpatului cu care a săvârșit infracțiunea, încadrarea juridică corectă este cea de omor prevăzută de art. 188 C. pen. și nu cea de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen.

Instanța a apreciat că, raportat la momentul imediat premergător declanșării stării de pericol iminent, inculpatul L.F. nu avea suficiente elemente obiective care să îi permită să aprecieze că putea evita impactul cu victima.

Astfel, instanța a constatat că inculpatul a condus mașina în data de 20 august, lună de vârf a sezonului estival în stațiunea Mamaia, la aproximativ ora 07:00, oră la care circulația rutieră și pietonală în această stațiune este accentuată. S-a constatat din declarația martorei A.M. faptul că în zona producerii accidentului se aflau persoane (…îmi amintesc că am observat pe partea dreaptă în zona Hotel Picadilly mai multe persoane, probabil care participau la o nuntă), ceea ce întărește concluzia că și la această oră traficul pietonal este accentuat, fiind cunoscut că în acest moment persoanele cazate în stațiune se îndreaptă spre plajă, părăsesc localurile de noapte sau se îndreaptă spre locul de muncă așa cum a fost și cazul victimei.

În ceea pe privește abilitatea în conducere a inculpatului, care deși deține permis de conducere, se constată că acesta era extrem de afectată, având în vedere oboseala accentuată cauzată de lipsa somnului, precum și de consumul de alcool și de droguri ce a precedat accidentul.

Astfel, instanța a apreciat că raportat la zona de producere a accidentului și ora respectivă, viteza cu care se deplasa inculpatul, precum și starea fizică în care se afla nu puteau să conducă la a fundamenta convingerea că accidentul putea fi evitat, iar inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor și nu de cea de ucidere din culpă.

În dezacord cu opinia exprimată în considerente de către Judecătoria Constanța, Tribunalul Constanța nu a apreciat că în cazul de față este vorba de o infracțiune de omor comisă cu intenție indirectă, ci mai degrabă ca fiind vorba de o infracțiune de ucidere din culpă comisă prin forma de vinovăție a culpei cu prevedere.

S-a apreciat că nu se poate reține în sarcina inculpatului L.C. că ar fi săvârșit fapta cu intenție indirectă, așa cum a apreciat Judecătoria Constanța când a schimbat încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor prevăzută de dispozițiile art. 188 alin. (1) C. pen., considerând că inculpatul a condus autoturismul sub influența unor droguri de mare risc în organism respectiv amfetamine, ecstasy și metamfetamine, precum și alcool, 1.40 g/l alcool pur în sânge, și că, raportat la zona de producere a accidentului și ora respectivă, viteza cu care se deplasa inculpatul, precum și starea fizică în care se afla nu puteau să conducă la a fundamenta convingerea că accidentul putea fi evitat, cu atât mai mult cu cât, în ceea pe privește abilitatea în conducere a inculpatului, care deși deține permis de conducere, se constată că acesta era extrem de afectată, având în vedere oboseala accentuată cauzată de lipsa somnului precum și de consumul de alcool și de droguri ce a precedat accidentul.

Tribunalul Constanța^[4] a apreciat că diferența dintre cele două forme de vinovăție constă tocmai în faptul că, în cazul culpei cu previziune (cu prevedere, cu ușurință), făptuitorul nu acceptă urmarea eventuală, ci consideră, în baza anumitor temeiuri obiective, evaluate în mod eronat, că poate preveni sau evita urmarea, spre deosebire de situația în care aprecierea făptuitorului are la bază șansa, întâmplarea și, nu temeiuri obiective rezonabile, astfel cum se rețin la intenția indirectă, când se apreciază că acesta a comis infracțiunea acceptând rezultatul acțiunii sau inacțiunii sale.

În continuare, Tribunalul Constanța a analizat considerentele pe care și-a fundamentat decizia de declinare Judecătoria Constanța și a ajuns la concluzia că, raportat la dispozițiile art. 192 alin. (2) C. pen. în care se prevede ca fiind una din agravantele legale uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activități, se poate reține concurs de infracțiuni între uciderea din culpă și infracțiunile care au în vedere nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercțiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activități atunci când acestea constituie prin ele însele infracțiuni distincte.

Concluzionând, Tribunalul Constanța a apreciat că fapta săvârșită de inculpatul L.C. privind conducerea autoturismului sub influența unor droguri de mare risc în organism respectiv amfetamine, ecstasy și metamfetamine precum și alcool, 1.40 g/l alcool pur în sânge, este o faptă prevăzută distinct de dispozițiile legale, astfel că nu poate fi reținută ca fiind agravantă la infracțiunea de omor, așa cum a apreciat Judecătoria Constanța, pentru a putea reține ca formă a vinovăției intenția indirectă și nu una dintre modalitățile formei de vinovăție a culpei la săvârșirea faptei de către inculpat.

Conflictul de competență a fost soluționat de Curtea de Apel Constanța^[5] într-un mod relativ formal. S-a apreciat că: ,,Atât prin rechizitoriu cât și prin hotărârea Tribunalului Constanța instanța este învestită cu soluționarea infracțiunilor de ucidere din culpă prevăzute de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen. și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen., în concurs cu aplicarea art. 38 alin. (1) și (2) C. pen.

Potrivit art. 35 C. pr. pen. competența judecării celor două infracțiuni în primă instanță revine Judecătoriei.”

În ceea ce privește opinia noastră, aceasta este în concordanță cu cea exprimată de către Judecătoria Constanța, considerentele Curții de Apel Constanța lipsind cu desăvârșire, în timp ce considerentele Tribunalului apreciem că nu antamează corect problematica existenței sau nu a unor elemente obiective suficiente care ar fi putut fundamenta convingerea inculpatului că ar fi putut evita impactul cu victima.

Faptul că uciderea din culpă are prevăzută ca și agravantă legală nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercțiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activități nu antamează problematica esențială a speței ridicată de către Judecătoria Constanța.

Apreciem că raportat la situația de fapt, existența a trei droguri de mare risc, precum și a alcoolului în organismul inculpatului, viteza excesivă raportat la secțiunea de drum, precum și traficul intens în zonă, victima fiind acroșată pe trecerea de pietoni, fără urme de frânare, conduc la concluzia pertinentă că poziția subiectivă a inculpatului nu a fost cea a culpei cu prevedere, experiența sa în conducerea autoturismelor sau cunoașterea drumului neputând contrabalansa lipsa sa de reacție la evenimente neprevăzute pe carosabil cauzată de viteza excesiv de mare, precum și de substanțele pe care le ingerase. Apreciem corectă încadrarea juridică a Judecătoriei Constanța, inculpatul bazându-se în acel moment pe hazard și nu pe criterii obiective care să îndreptățească reținerea infracțiunii de ucidere din culpă.

III. Fără a aduce atingere prezumpției de nevinovăție, constatăm că recent o speță similară celor două prezentate mai sus a fost intens mediatizată.

S-a constatat conform detaliilor comunicate de către organele judiciare^[6] că la data de 8 septembrie 2019, pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l alcool pur în sânge și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze din sat Gulia, com. Tărtășești spre un club din Parcul Herăstrău, mun. București, inculpatul I.G.-M. a condus autoturismul Aston Martin model DBS cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 50 km/h în localitate, pătrunzând pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 de km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă 700 de cai putere, pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi condus de victima V.D.-A., care a decedat pe loc, toate acestea în condițiile în care, din momentul în care a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului, inculpatul nu a acționat frâna, iar în momentul coliziunii pedala de accelerație era apăsată la maximum. Procedând în acest mod, inculpatul a fost indiferent față de urmărirle acțiunilor sale, pe care le-a prevăzut, punând în pericol participanții la trafic, lăsând producerea sau evitarea unei coliziuni pe seama hazardului și astfel ucigând-o pe victimă cu intenție indirectă.

Concluzii

Se pot astfel constata elemente comune ale celor trei spețe, care ne readuc la tema principală a prezentului studiu, și anume criterii concrete prin care organele judiciare pot diferenția intenția indirectă de culpa cu prevedere, având în vedere că doctrina precum și jurisprudența este unanimă în ceea ce privesc pe cele abstracte și anume existența unor criterii obiective care să conducă la concluzia că făptuitorul nu s-a bazat exclusiv pe hazard.

În primul rând, se constată că în două din cele trei spețe prezentate mai sus, conducătorii autovehicolelor erau sub influența băuturilor alcoolice, precum și a unor droguri de mare risc.

Cu privire la efectele alcoolului asupra organismului uman acestea sunt axiomatic cunoscute ca fiind negative.

Conform unui studio recent^[7] s-a constatat că efectele alcoolului asupra persoanei ce a consumat sunt evidente, fiind afectați mai mulți paramentri pentru un timp îndelungat, și anume viteza de reacție, vigilența, câmpul visual precum și capacitatea de a gândi logic.

Conform aceluiași studiu alcoolul interferează cu capacitatea de a direcționa vehiculul precum și capacitatea de a frâna, gradul de alcool din sânge afectând direct proporțional în mod negativ persoana.

Cu privire la efectele drogurilor specificate în spețele de mai sus și ce au fost găsite în combinație cu alcoolul în organismul autorilor constatăm că și acestea au un efect negativ asupra organismului ce conduce la scăderea performanțelor necesare pentru ca șoferul să nu fie un pericol pentru traficul rutier.

Astfel^[8], cocaina afectează organismul uman, pe termen scurt printre efecte fiind respirația accelerată și creșterea temperaturii corpului și a frecventei cardiace, iar utilizatorii se pot comporta bizar, haotic și chiar violent. Alte riscuri asociate consumului de cocaină sunt stările de dezorientare, apatie și o stare asemănătoare cu psihoza paranoidă. Prin amestecul cocainei cu alcoolul se obține un cocktail periculos care crește mult riscul de moarte subită.

În ceea ce privește extasy-ul acesta poate face organismul să ignore semnele de suferință, cum ar fi deshidratarea, amețelile, epuizarea și poate interfera cu capacitatea organismului de a regla temperatura. În plus, ecstasy poate afecta grav organele cum ar fi ficatul și rinichii, consumul putând duce la convulsii și insuficiență cardiacă.

Metamfetamina, cauzează creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale precum și a temperaturii corpului și poate provoca transpirație. În doze mari, consumatorii se pot simți agitați și iritabili și pot experimenta atacuri de panică. Dozele excesive de metamfetamină pot duce la convulsii, crize de apoplexie și deces prin insuficiență respiratorie, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Consumul de metamfetamină declanșează uneori un comportament agresiv, violent și bizar în rândul utilizatorilor.

Se poate astfel trage o concluzie pertinentă că ingerarea voluntară a alcoolului în cantități ce cauzează o intoxicație incriminată de legea penală, coroborată cu consumul unor droguri de mare risc, care au la fel ca și alcoolul efecte negative certe și grave asupra capacității fizice a șoferului precum și a celei psihice, fiind modificat în mod substanțial comportamentul, conduce la asumarea voluntară a consumatorului a faptului că experiența sa ca șofer și abilitățile sale vor fi profund afectate.

În ceea ce privește legătura dintre viteza excesivă (prezentă în fiecare din spețele prezentate) și accidentele rutiere, așa cum era de așteptat există o corelație direct proporțională între aceste accidente și viteza participaților la trafic^[9].

S-a constatat că viteza reduce posibilitatea de a reacționa la timp. O persoană necesită timp pentru a procesa informație, pentru a decide dacă să reacționeze sau nu iar în final să reacționeze. La viteze mari, timpul necesitat pentru aceste procese intelectual-cognitive este mai mare și pe cale de consecință și momentul din care începe frânarea vehiculului și până la oprirea acestuia este mai mare. Pe cale de consecință la viteze mari, posibilitatea de a evita o coliziune se reduce.

Apreciez astfel, în urma analizei celor trei situații de fapt prezentate în prezentul studiu, ca fiind relevante ca și criterii concrete de apreciere a poziției subiective a conducătorului autoturismului cu privire la faptă existența a cel puțin două din următoarele criterii: existența în organism la momentul comiterii infracțiunii a unor substanțe interzise cu efect psihotrop care, cum am arătat anterior au efecte negative asupra fizicului și psihicului și/sau a alcoolului, o viteză excesiv de mare raportat la sectorul de drum pe care s-a produs accidentul, minim 50 de km/h peste limita legală, și de asemenea nerespectarea altor reguli de circulație, conducerea pe contrasens, nerespectarea culorii roșii a semaforului sau a marcajului trecere de pietoni etc.

Consider că existența a cel puțin două dintre aceste criterii pe care le-am enumerat mai sus conduc la concluzia că nu mai suntem în situația unor elemente obiective care să fundamenteze în mod greșit aprecierea autorului că poate evita o coliziune, ci conduc la concluzia că avem de a face cu o abandonare în hazard, ce conduce la reținerea intenției indirecte și a infracțiunii de omor.