Contestaţie împotriva executării hotărârii penale. Transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România în vederea continuării executării sancţiunii penale (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 627/2020

NCPP: art. 275 alin. (3) și (6), art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b), art. 553, art. 598 alin. (1)

Examinând contestația declarată de condamnatul A., Înalta Curte constată că aceasta este fondată, pentru motivele arătate în continuare:

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestație, printre altele, atunci când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere sau de micșorare a pedepsei (lit. d), competența de soluționare a cauzei revenind, în acest caz, instanței de executare, stabilită potrivit art. 553 C. proc. pen., ori instanței corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Această instanță, odată învestită, trebuie să verifice dacă cererea îndeplinește condițiile prevăzute de lege, dacă vizează executarea unei hotărâri penale, dacă motivul se regăsește printre cele enumerate de art. 598 alin. (1) C. proc. pen. și, apoi, să analizeze pe fond contestația la executare.

Or, în cauză, se constată că, deși judecătorul delegat la Compartimentul executări penale din cadrul Curții de Apel Ploiești a sesizat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., instanța de executare, respectiv Curtea de Apel Ploiești, în vederea deducerii din pedeapsa de 3285 zile închisoare aplicată condamnatului A. de autoritățile judiciare italiene și recunoscută prin sentința penală nr. 38 C. civ. din 19 noiembrie 2019 a aceleiași instanțe, pronunțată în dosarul nr. x/2019, definitivă prin neapelare, a unui număr suplimentar de 90 de zile de eliberare anticipată, conform mențiunilor din certificatul privind stadiul de executare a pedepsei nr. SIEP 3613/2017 emis la 28 ianuarie 2020 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ordinar Roma, Biroul Executări Penale, organul judiciar astfel învestit nu a efectuat niciun demers pentru a verifica, în fond, temeinicia motivului invocat pe calea contestației la executare, ci s-a limitat la a respinge ca inadmisibilă sesizarea, argumentând că, întrucât persoana condamnată se află încarcerată în Penitenciarul Viterbo din Republica Italiană, nici instanța de executare și nici locul de detenție nu se regăsesc pe teritoriul României.

Se apreciază, însă, că această împrejurare nu prezenta relevanță în cauză de vreme ce contestația formulată de judecătorul delegat vizează executarea unei sentințe penale definitive pronunțată de o instanță română, hotărâre prin care a fost recunoscută pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare italiene și, pe cale de consecință, s-a dispus transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România în vederea continuării executării respectivei sancțiuni penale. De altfel, așa cum rezultă din adresa din 25 iunie 2020 depusă la dosar de Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, la scurt timp după pronunțarea soluției atacate în cauză, persoana condamnată A. a fost depusă în această unitate de detenție, fiind, astfel, finalizat transferul acestuia în România în vederea executării pedepsei de 3285 de zile închisoare, astfel cum s-a dispus prin sentința penală nr. 38 C. civ. din 19 noiembrie 2019 a acestei instanțe, pronunțată în dosarul nr. x/2019, definitivă prin neapelare.

Mai mult, așa cum rezultă din dispozitivul hotărârii atacate, Curtea de Apel Ploiești nici nu s-a pronunțat asupra cererii de contestație cu care a fost învestită care, așa cum s-a arătat anterior, a fost formulată împotriva executării sentinței penale nr. 38 C. civ. din 19 noiembrie 2019 a aceleiași instanțe, ci a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare „cu privire la pedeapsa de 3285 zile închisoare aplicată cetățeanului român A. (…) prin sentința nr. 1886/15 din data de 12 noiembrie 2015 Reg. Gen. nr. x/15 – R.G.N.R. nr. x/2014 a Tribunalului din Roma, definitivă la 22 septembrie 2017 prin sentința nr. 6098/16 din 24 iunie 2016 a Curții de Apel din Roma, secția I penală”, sentință care, însă, nu a format obiectul sesizării judecătorului delegat la Compartimentul executări penale și a cărei executare, de altfel, nu poate fi contestată pe calea procedurii prevăzută de art. 598 și urm. C. proc. pen.

În aceste condiții, având în vedere că judecătorul fondului nu a examinat cererea cu care a fost sesizată prin prisma normelor ce reglementează contestația la executare cu referire la legea specială, iar instanța de control judiciar nu poate realiza această analiză direct în calea de atac a contestației, întrucât, prin eliminarea artificială a unui grad de jurisdicție în defavoarea intereselor procesuale ale persoanei condamnate, s-ar aduce atingere garanțiilor instituite de art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, în temeiul art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va admite contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 40 din 18 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pe care o va desființa, și va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Ploiești.

Totodată, în baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.