Constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România (OMMAP nr. 2525/2016)

În M. Of. nr. 63 din 25 ianuarie 2017, a fost publicat OMMAP nr. 2525/2016 privind constituirea Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România.

În continuare, vom prezenta dispozițiile respectivului ordin.

Art. 1 stabilește faptul că se aprobă constituirea Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România, denumit în continuare Catalog, ca instrument de evidență și gestiune a pădurilor virgine și cvasivirgine, așa cum sunt definite în anexa la OMMAP nr. 3.397/2012 privind stabilirea criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România, cu modificările ulterioare.

De asemenea, constituirea și actualizarea permanentă a Catalogului se fac de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. Modelul acestuia este prevăzut în anexa nr. 1.

Catalogul cuprinde următoarele categorii de păduri:

a) pădurile încadrate în categoriile funcționale 1.5 j – păduri virgine și 1.5 o – păduri cvasivirgine, potrivit amenajamentelor silvice existente și a celor care se vor elabora ulterior;
b) pădurile care îndeplinesc criteriile și indicatorii de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine, altele decât cele prevăzute la lit. a), care sunt identificate prin Studii de fundamentare pentru includerea în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România, denumite în continuare studii de fundamentare.

Pentru terenurile forestiere incluse în Catalog se vor respecta prevederile art. 97 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 2 prevede faptul că în scopul alcătuirii evidenței pădurilor prevăzute la art. 1 lit. a), structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură identifică aceste păduri corespunzător ariei lor de competență și întocmesc lista pădurilor virgine și cvasivirgine, prezentând toate informațiile din Catalog, în formatul prevăzut în anexa nr. 1, pe care o transmit autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în vederea integrării în Catalogul de pe site-ul acesteia.

Studiile de fundamentare prevăzute la art. 1 lit. b) vor avea conținutul prevăzut în anexa nr. 2.

De asemenea, în cazul în care administratorul/prestatorul de servicii silvice identifică în raza sa de activitate o pădure care îndeplinește criteriile și indicatorii prevăzuți de OMMAP nr. 3.397/2012, cu modificările ulterioare, are obligația de a transmite la structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură o informare cu privire la amplasamentul și suprafața pădurii identificate și de a sista efectuarea lucrărilor silvice pe suprafața respectivă.

Structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură are obligația de a verifica informațiile primite de la persoane fizice și juridice sau de la administratorul/prestatorul de servicii silvice cu privire la identificarea unor terenuri forestiere care îndeplinesc criteriile și indicatorii prevăzuți de Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.397/2012, cu modificările ulterioare, și de a posta pe site-ul propriu lista acestor păduri, în vederea oferirii posibilității de a se întocmi studii de fundamentare potrivit respectivului ordin.

Art. 3 stabilește faptul că studiile de fundamentare se realizează de către persoane fizice sau juridice, denumite în continuare elaboratori.

Persoanele fizice care elaborează studiul de fundamentare trebuie să facă dovada că au studii superioare în domeniul silviculturii și că îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) să fie atestate ca șef de proiect în amenajarea pădurilor sau ca expert CTAP;
b) să fie cercetători științifici minimum gradul III;
c) să fie cadre didactice universitare care își desfășoară activitatea în domeniul silviculturii, ecologiei și/sau biologiei.

Persoanele juridice care elaborează studiul de fundamentare trebuie să facă dovada că au relații contractuale cu o persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (2) și, dacă persoanele juridice consideră necesar, una sau mai multe persoane care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) să fie absolvenți de studii superioare în domeniul științelor naturii – silvicultură, ecologie și protecția mediului, biologie, care să aibă o experiență profesională în domeniu de minimum 5 ani;
b) să fie cercetători științifici cu minimum gradul III în domeniul științelor naturii – silvicultură, ecologie și protecția mediului, biologie;
c) să fie cadre didactice universitare care își desfășoară activitatea în domeniul silviculturii, ecologiei și/sau biologiei.

Art. 4 prevede faptul că elaboratorii au acces la datele amenajistice și pe terenurile forestiere care fac obiectul studiului de fundamentare pe care aceștia îl elaborează, numai după notificarea prealabilă a proprietarului fondului forestier și a administratorului/prestatorului de servicii silvice, notificare ce se face în scris, cu cel puțin 15 zile înainte de începerea activităților.

De asemenea, în cazul în care elaboratorii nu cunosc proprietarul și/sau administratorul/prestatorul de servicii silvice, notificarea se adresează structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care o transmite proprietarului și/sau administratorului/prestatorului de servicii silvice, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii, aducând totodată la cunoștința conducătorului de lucrări responsabil pentru elaborarea studiului, datele de contact ale proprietarului și administratorului/prestatorului de servicii silvice.

Art. 5 stabilește faptul că întocmirea studiului de fundamentare se face de către elaborator pe baza Metodologiei de lucru privind identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine, prevăzută în anexa nr. 3. Elaborarea studiului de fundamentare se face într-o perioadă de maximum 90 de zile, începând cu data propusă pentru începerea studiului.

Arboretele în care sunt în curs de execuție lucrări silvotehnice începute anterior notificării prevăzute la art. 4 pot fi incluse în Catalog numai în baza verificării situației în teren, în urma analizei de detaliu, la nivel de unitate amenajistică și de ansamblu a suprafeței totale a pădurilor care se propun a fi incluse în Catalog și numai dacă aceste lucrări nu au influențat respectarea criteriilor și indicatorilor prevăzuți de OMMAP nr. 3.397/2012, cu modificările ulterioare.

În situația în care, după primirea notificării prevăzute la art. 4, administratorul/prestatorul de servicii silvice și/sau proprietarul refuză să pună la dispoziție datele din amenajamentele silvice și să permită accesul în teren, elaboratorul înștiințează despre această situație, în scris, structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care îi va facilita accesul în teren și la datele necesare elaborării studiului de fundamentare, prin mijloacele legale ce le are la dispoziție.

De asemenea, în situația în care, elaboratorul solicită administratorului/prestatorului de servicii silvice evidența lucrărilor silvice executate în ultimii 30 de ani, în pădurea care face obiectul studiului, iar administratorul/prestatorul de servicii silvice respectiv nu deține această evidență, elaboratorul înștiințează despre această situație, în scris, structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură obține evidența lucrărilor silvice prevăzută la alin. (5) de la ocolul silvic/ocoalele silvice care au administrat anterior pădurea respectivă și o pune la dispoziția elaboratorului în termen de maximum 30 de zile de la data primirii înștiințării din partea acestuia.

Art. 6 prevede faptul că studiile de fundamentare se depun în două exemplare la structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în format pe suport hârtie și în format electronic, împreună cu documentele care atestă îndeplinirea condițiilor.

Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură înștiințează în scris, cu confirmare de primire, proprietarii și administratorii/prestatorii de servicii silvice, după caz, despre primirea studiului de fundamentare și identificarea amenajistică a suprafețelor de pădure care fac obiectul acestui studiu, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii studiului.

Se interzice executarea lucrărilor silvotehnice de către proprietari și/sau administratori/prestatori de servicii silvice, în pădurile care fac obiectul studiului de fundamentare, ulterior datei la care aceștia au primit înștiințarea scrisă.

În termen de maximum 15 zile de la data primirii studiului de fundamentare, structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură verifică dacă studiul este elaborat în conformitate cu anexa nr. 2.

De asemenea, în situația în care studiul de fundamentare este incomplet, structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură returnează studiul către elaborator în vederea completării, menționând în adresa de returnare toate aspectele neconforme constatate. Durata de completare/refacere a studiului de către elaborator nu poate fi mai lungă de 30 de zile de la data confirmării de către elaborator a primirii studiului returnat.

Studiul de fundamentare întocmit corespunzător sau completat, după caz, va fi verificat scriptic și în teren în termen în cel mult 30 de zile de către o comisie, denumită în continuare comisie de verificare. Aceasta are următoarea componență:

a) un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, nominalizat prin decizie a inspectorului-șef;
b) elaboratorul studiului sau reprezentantul acestuia, după caz;
c) administratorul sau prestatorul de servicii silvice aferent fondului forestier care face obiectul studiului;
d) reprezentantul administratorului ariei protejate, dacă suprafața fondului forestier este inclusă într-o arie protejată;
e) proprietarul/proprietarii sau reprezentantul/reprezentanții acestuia/acestora, în cazul în care pădurea nu este proprietate publică a statului.

Comisia de verificare se convoacă în scris de către structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură; datele la care se fac întâlnirile comisiei, respectiv vizitele în teren, se stabilesc de comun acord cu elaboratorul studiului.

Art. 7 stabilește faptul că verificarea scriptică a îndeplinirii criteriilor și indicatorilor prevăzuți în OMMAP nr. 3.397/2012, cu modificările ulterioare, se face pentru fiecare unitate amenajistică inclusă în studiul de fundamentare în cazul criteriului 1, respectiv pentru ansamblul unităților amenajistice alăturate, în cazul criteriului 2.

În vederea verificării scriptice, administratorul/prestatorul de servicii silvice pune la dispoziția comisiei de verificare amenajamentul valabil pentru unitățile amenajistice incluse în studiul de fundamentare, operat la zi, harta amenajistică aferentă și evidența lucrărilor executate în ultimii 30 de ani.

În situația în care administratorul/prestatorul de servicii silvice are informații certe, justificate prin documente legale, cu privire la cazuri în care pădurile din anumite unități amenajistice nu îndeplinesc criteriile și indicatorii prevăzuți în OMMAP nr. 3.397/2012, cu modificările ulterioare, dacă se acceptă de către membrii comisiei de verificare, unitățile amenajistice respective vor fi excluse din studiul de fundamentare, fără a mai fi necesară verificarea în teren.

Verificarea în teren a criteriilor și indicatorilor prevăzuți în OMMAP nr. 3.397/2012, cu modificările ulterioare, se efectuează obligatoriu pe minimum 30% din suprafața rămasă în studiul de fundamentare după reducerea operată.

Pe baza verificărilor scriptice și în teren, prevăzute în prezentul articol, comisia de verificare întocmește un proces-verbal de verificare a Studiului de fundamentare pentru includerea în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4.

În situația în care comisia de verificare nu își poate desfășura activitatea în teren datorită existenței stratului de zăpadă în zona care face obiectul studiului de fundamentare, verificarea în teren se efectuează imediat după topirea zăpezii, fapt care se consemnează într-o notă de constatare, semnată de membrii comisiei de verificare și care se constituie în anexă la procesul-verbal de verificare, termenul prevăzut la art. 6 alin. (6) prelungindu-se în mod corespunzător.

Art. 8 prevede faptul că în cazul în care comisia de verificare constată că doar o parte din suprafața de pădure care face obiectul studiului de fundamentare îndeplinește cerințele criteriilor și indicatorilor prevăzuți în OMMAP nr. 3.397/2012, cu modificările ulterioare, sau constată că studiul necesită completări sau modificări, elaboratorul are obligația să refacă studiul potrivit recomandărilor consemnate în procesul-verbal de verificare.

În cazul în care nici după verificările în teren nu există consens între membrii comisiei, decizia finală privind stabilirea suprafeței de pădure propusă pentru includerea în Catalog îi aparține structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, decizie care va fi consemnată și justificată în procesul-verbal de verificare.

În situația prevăzută mai sus comisia de verificare analizează forma finală a studiului de fundamentare și emite în termen de maximum 10 zile de la primirea acestuia, în situația în care studiul a preluat observațiile formulate de comisia de verificare, Nota de validare a Studiului de fundamentare pentru includerea în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România a pădurii/pădurilor ………, denumită în continuare nota de validare.

Art. 9 stabilește faptul că structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură transmite către administratorul/prestatorul de servicii silvice și proprietarul terenurilor forestiere incluse în studiul de fundamentare lista unităților amenajistice care au fost incluse în studiu ca urmare a propunerilor comisiei de verificare, în termen de maximum 5 zile de la data semnării procesului-verbal de verificare sau, după caz, a notei de validare.

Structura teritorială de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură transmite către Comisia tehnică de avizare în silvicultură din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de cel mult 5 zile de la data emiterii procesului-verbal de verificare sau a notei de validare, după caz, următoarele documente:

a) studiul de fundamentare într-un exemplar pe suport hârtie și în format electronic;
b) procesul-verbal de verificare, în copie, însoțit, după caz, de nota de validare.

Art. 10 prevede faptul că acea comisie tehnică de avizare în silvicultură din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură avizează studiul de fundamentare în prima ședință, cu condiția depunerii studiului cu cel puțin 20 de zile înainte de data organizării ședinței.