Conflict negativ de competenţă. Stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 2814/2018

NCPC: art. 118, art. 133 pct. 2, art. 135

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Astfel, Judecătoria Slatina și Judecătoria Brașov și-au declinat reciproc competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., C. și S.C. D. S.R.L., având ca obiect „partaj judiciar”.

Se constată că ambele instanțe în stabilirea competenței de soluționare a litigiului s-au raport la dispozițiile art. 118 C. proc. civ., reținând că este atrasă competența relativă de la ultimul domiciliul al defunctului și nu cea de la locul imobilului, fiind nerelevant faptul că titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 a fost emis pe numele moștenitorilor, câtă vreme imobilul a aparținut autorului comun și se solicită partajarea imobilului.

În esență, aspectul care a generat ivirea conflictului negativ de competență îl reprezintă aprecierile diferite ale celor două instanțe cu privire la autorul comun al moștenitorilor pe numele cărora a fost emis titlul de proprietate. Judecătoria Slatina a reținut că acesta este tatăl reclamantei, E., al cărui ultim domiciliu a fost în localitatea Săcele, jud. Brașov, în timp ce Judecătoria Brașov a constatat că autorul comun este F., bunicul reclamantei A. și al pârâtului B., respectiv străbunicul pârâților C. și H., ce a avut ultimul domiciliu în jud. Olt.

Analizând înscrisurile și hotărârile judecătorești depuse la dosar, se constată că, așa cum a reținut, în mod corect, Judecătoria Brașov, autorul părților din titlul de proprietate este bunicul acestora F., și nu tatăl reclamantei – defunctul E., decedat la data de 05.09.1982, cu ultimul domiciliul în jud. Olt.

Acest aspect rezultă din considerentele sentinței civile nr. 2231 pronunțate la data de 04.03.2013 de Judecătoria Slatina în dosarul nr. x/2012, în care se reține că la baza emiterii titlului de proprietate nr. x/20/13.11.2002 a fost avut în vedere „rolul din registrul agricol al defunctului F. (bunicul reclamantei A. și al pârâtului B., totodată străbunicul reclamanților G., C. și H.) în care defunctul figurează înregistrat cu suprafața de 2,63 ha teren”.

De asemenea, în considerentele sentinței civile nr. 2231 din data de 04.03.2013 în dosarul civil nr. x/2012, s-a statuat că titlul de proprietate nr. x/20/13.11.2002 a fost eliberat în reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului F., în timp ce din considerentele sentinței civile nr. 5071/26 mai 2014 pronunțate de Judecătoria Slatina în dosarul nr. x/2013, se arată că pârâta A. – prin întâmpinare – a învederat că la momentul formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate după bunic, autorul său, respectiv tatăl său, era decedat încă din anul 1982.

Față de această chestiune dezlegată cu autoritate de lucru judecat și care nu poate fi repusă în discuție într-un litigiu ulterior și în raport de obiectul acțiunii ce vizează partajarea unui bun imobil din masa sucesorală a defunctului F., cu ultimul domiciliu în raza teritorială a Judecătoriei Slatina, în temeiul art. 118 și art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Sursa informației: www.scj.ro.