Conflict negativ de competenţă. Declinarea competenței de a judeca același proces de către două sau mai multe instanțe (NCPC, L. nr. 554/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SCAF) nr. 5804/2020

NCPC: art. 133 pct. 2, art. 135; L. nr. 554/2004: art. 10 alin. (3) teza a II-a

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu regulatorul de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două tribunale îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte constată că reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ a tribunalului cu o acțiune ce are ca obiect anularea Deciziei nr. 21/13.012020 privind soluționarea contestației împotriva notei de neconformitate nr. x/21.10.2019.

În privința stabilirii competenței teritoriale, Înalta Curte sesizată cu regulatorul de competență reține că sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în conformitate cu care „Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului”.

Constatând faptul că reclamanta este o autoritate publică, așa cum corect a reținut Tribunalul Timiș precum și faptul că pârâtul are sediul în București, Înalta Curte reține că aparține competența de soluționare a cauzei Tribunalului București, sens în care va soluționa conflictul negativ de competență ivit.

2. Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Sursa informației: www.scj.ro.