Concurenţa profesională

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene, profesia de avocat este o profesie liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, regăsindu-și reglementarea în Legi speciale, Statute și Coduri Deontologice.

Aceasta are la bază principii fundamentale care o guvernează, precum: principiul legalității, libertății, independenței, autonomiei și descentralizării, păstrării secretului profesional, precum și altele create de doctrină, cum ar fi al deontologiei profesionale, al colegialității, al confraternității și respectului reciproc și așa mai departe^[1].

În ceea ce privește concurența profesională, putem observa că multe din reglementările referitoare la aceasta, la nivel comunitar, se află în strânsă legătură cu principiul publicității profesiei. În acest sens, arătăm că în 1988, a fost adoptat, la nivel de Uniune, Codul deontologic al avocatului european (CCBE), acesta fiind ulterior preluat și de legislația internă a statelor membre, care statuează că: „publicitatea privind activitatea profesională a formelor de exercitare a profesiei trebuie să respecte secretul profesional și celelalte principii esențiale ale profesiei”^[2].

Considerăm, însă, că relevanță din perspectiva prezentei teme de cercetare vor avea doar câteva dintre principiile enunțate anterior, și anume, principiul libertății și independenței profesionale (pe care îl limitează într-o oarecare măsură), principiul deontologiei profesionale, al colegialității și al confraternității (pe care trebuie să le garanteze).

Un aspect important de menționat constă în faptul că legislațiile profesiei de avocat adoptate de state membre ale Uniunii Europene interzic următoarele: publicitatea laudativă și agresivă, publicitatea comparativă cu alți membri ai profesiei, oferirea sau acordarea unor avantaje materiale pentru atragerea de clientelă, enunțarea cifrelor de afaceri ori a succeselor profesionale, referiri la legături ori cunoștințe cu putere de influență etc^[3].

Considerăm că odată comise astfel de fapte de către avocații statelor membre U.E, ele ar putea constitui acte de concurență profesională neloială.

În ceea ce privește publicitatea laudativă și agresivă, în reglementarea existentă în Austria, Germania, Spania, Luxemburg (chiar dacă nu se prevede expres interdicția privind elementele autolaudative, această interdicție se extrage din condiția ca publicitatea să se realizeze cu delicatețe și probitate), Portugalia, Franța (unde există prevederea potrivit căreia publicitatea personală se realizează cu demnitate, probitate și discreție, mențiunile autolaudative fiind incompatibile cu aceste principii)^[4].

De asemenea, cu privire la publicitatea comparativă, aceasta este incompatibilă cu principiile de confraternitate, care guvernează profesia în mai toate țările europene. Interdicția se regăsește în mod expres (Franța – „publicitatea înșelătoare, mențiunile de natură comparativă sunt interzise”, Austria, Spania, Portugalia) sau dedusă din principiile de confraternitate, moderație sau delicatețe, precum și din prevederile conform cărora publicitatea personală a avocaților are ca obiect oferirea de informații despre activitatea proprie (Slovenia, Republica Cehă, Elveția, Germania). Au fost considerate ca acte de încălcare a acestei reguli inscripționarea pe corespondența profesională a unor motto-uri precum „elita dreptului” ori „vârfurile dreptului”, precum și formulări de genul „cea mai bună societate în domeniul…”^[5].

Cel mai important aspect de punctat, ar fi cel privitor la oferirea sau acordarea unor avantaje materiale pentru atragerea de clientelă. Acesta este, așadar, unanim interzis, constituind faptă contrară concurenței loiale între avocați și contrară tuturor principiilor esențiale ale avocaților. Tot aici trebuie menționat că este interzisă cu desăvârșire activitatea pro bono oferită de avocat, deoarece dincolo de declarațiile de înfăptuire a binelui public, este de înțeles că atunci când această activitate este făcută în mod repetat și în mod public, are menirea de a crea o incorectă notorietate, utilizată ca sursă incorectă de atragere a clientelei. În general, activitatea pro bono poate fi realizată numai în cadrul unor convenții încheiate între organele profesiei (la nivel local sau central) și alte autorități^[6].

În ultimul rând, enunțarea cifrelor de afaceri ori a succeselor profesionale este în general interzisă, fiind apreciată ca incluzând în sine elemente comparative sau ca fiind incompatibile cu principiile de moderație și discreție proprii avocaturii. Aceasta poate fi privită ca un mod incorect și agresiv de captare a clientelei, deoarece calitatea serviciilor în domeniul profesional al avocatului nu depinde nici de „cifra de afaceri” și nici de „succesul profesional” (sunt mențiuni exprese în acest sens în Austria – interzice în mod expres „enunțarea cifrelor de afaceri ori a succeselor profesionale”; Germania – „informații asupra succeselor de ordin financiar și asupra cifrelor de afaceri sunt interzise”; Spania, Luxemburg, Franța – „avocatul nu poate menționa numărul de cazuri, rezultatele obținute, procentajul de reușită sau cifra sa de afaceri”; Slovenia). Această interdicție conduce în mod logic și la interdicția de a participa la alcătuirea de top-uri, clasamente întemeiate pe criterii de clientelă, condiții financiare oferite, cifră de afaceri, succese repurtate etc^[7].

Înfăptuirea de acte de concurență neloială între avocați, constituie, de asemenea, întotdeauna abatere disciplinară, fiind sancționată în consecință.

În continuare, vom prezenta pe scurt, articolele relevante în materie de concurență profesională, raportat la cele prezentate mai sus, din legislațiile statelor membre UE.

Franța

„Art. 1.3: (…) Avocatul își exercită funcțiile cu demnitate, conștiință, independență, probitate și umanitate, cu respectarea termenilor jurământului său. El respectă, printre altele, în exercițiul profesiei, principiile onoarei, loialității, egalității și nediscriminării, confraternității (…).

Art. 1.4: Nerespectarea principiilor sau regulilor (…) poate atrage aplicarea de sancțiuni disciplinare.

Art. 10.2: Avocatul trebuie ca, în cadrul tuturor comunicărilor sale (publicității), să respecte principiile esențiale ale profesiei. (…) Sunt interzise (…) toate mențiunile comparative sau denigrante (…)”^[8].

Luxemburg

„Art. 33: (…) (2) Avocatul exercită în mod liber activitatea departamentului său pentru apărarea justiției și adevărului; acesta evită alterarea faptelor și concurența neloială (…)”^[9].

Italia

„Art. 9: (1) Avocatul își va practica activitatea profesională respectând obligațiile de independență, onestitate, integritate, probitate, demnitate, decență, diligență și competență, luând în considerare relevanța constituțională și socială a apărării și respectând principiile concurenței corecte și cinstite”^[10].

În sensul respectării principiului concurenței cinstite și loiale, prin articolul 17 din Codul de Conduită al Avocaților Italieni, se stabilește că:

1. Pentru protejarea încrederii comunității, avocatului i se permite să informeze publicul despre activitatea sa profesională, organizarea și structura cabinetului său de avocatură și cu privire la orice specializări și calificări științifice obținute.

2. Informarea publicului prin orice mijloace, inclusiv computer, va fi transparentă, veridică, corectă, neechivocă, nu va induce în eroare, nu va denigra, nu va fi sugestivă sau comparativă.

3. În orice caz, informația furnizată se va referi la natura și extinderea obligației profesionale.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 35 din același act normativ, „avocatul care furnizează informații cu privire la activitatea sa profesională va respecta obligațiile de adevăr, integritate, sinceritate, caracter secret și confidențialitate, în orice caz referindu-se la natura și limitele obligației profesionale. Avocatul nu va furniza nici informații comparative despre alți profesioniști, nici informații ambigue, care induc în eroare sau denigrează, informații sugestive sau care fac referire la calificări, roluri sau slujbe care nu privesc activitatea sa profesională”.

Echivalentul interdicției de a racola clientelă, prevăzută de Statutul avocatului român în cuprinsul art. 176 alin. (1) lit. b), Codul de conduită al Avocaților Italieni, stabilește o serie de reguli, după cum urmează:

1. Avocatului i se interzice să obțină relații cu clienți prin agenți sau bișnițari sau alte mijloace care nu sunt în conformitate cu onestitatea și decența.

2. Avocatul nu va oferi sau achita comisioane sau alte remunerații către alt avocat sau orice altă persoană drept compensație pentru introducerea unui client sau pentru obținerea unor misiuni profesionale.

3. Avocatul încalcă regulile disciplinare dacă oferă cadouri sau servicii către terțe părți sau dacă face plăți sau promite avantaje pentru obținerea unor cazuri juridice.

4. Avocatului i se interzice să-și ofere, atât indirect, cât și prin terți, serviciile profesionale la domiciliul unui consumator, în locuri destinate muncii, odihnei, agrementului și, în general, în spații publice sau locuri deschise publicului.

5. Avocatului i se interzice să ofere, fără a i se solicita, un serviciu profesional personalizat, mai exact un serviciu profesional adresat unei persoane anume pentru o activitate comercială anume.

6. Încălcarea obligațiilor din subsecțiunile anterioare are ca rezultat aplicarea mustrării drept sancțiune disciplinară.

De asemenea, o altă obligație stabilită în sarcina avocaților italieni, în scopul împiedicării concurenței neloiale, este aceea că avocatului nu îi este permis să exprime păreri negative cu privire la activitatea profesională desfășurată de un alt avocat.

În acest sens, avocatul nu va prezenta documente cu privire la viața personală a avocatului părții care a formulat opoziția sau informații cu privire la persoana acestuia în proceduri juridice, cu excepția cazului în care colegul face parte din procedurile juridice și utilizarea acestor documente și informații este necesară protejării unui drept.

Polonia

În conformitate cu dispozițiile art. 23 din Codul Deontologic al Avocaților, avocatului îi este interzis să utilizeze publicitatea și să caute clienți într-o manieră incompatibilă cu demnitatea profesiei, sau în cooperare cu entitățile care caută clienții prin încălcarea legii sau a principiilor de conviețuire socială.

De asemenea, unui avocat nu îi este permis să propună servicii potențialilor clienți sub forma unei oferte direcționate către persoanele nu au făcut anterior o astfel de cerere expresă.

„Art. 23 lit. b) Informațiile nu trebuie, mai exact:

1. să creeze o probabilitate de a genera așteptări nejustificate în ceea ce privește rezultatele activității avocatului;

2. să se refere la familiarizarea personală cu judecătorii, procurorii sau funcționarii publici;

3. să conțină comparații directe în ceea ce privește calitatea cu alți avocați identificabili sau membri ai altor profesii liberale juridice sau critici ai acestora;

4. să utilizeze o formă necorespunzătoare sau agresivă; sau

5. să conțină elemente de evaluare.

Inițierea de plăti a unor articole de presă sau programe, sub pretextul unor informații obiective, fiind destinate să promoveze avocatului practicii sale de drept sau un parteneriat nu este permisă.

Nu este permisă contactarea potențialilor clienți pentru a le furniza informații cu privire la serviciile avocatului, inclusiv în timpul vizitelor nepoftite, apeluri telefonice sau a corespondenței către persoanele care nu au solicitat acordarea de asistență juridică din partea avocatului.

Nu este permis să se angajeze terțe părți pentru a difuza informații cu privire la un avocat.

Un avocat nu trebuie să plătească nici o taxă pentru publicarea de informații în afară de costurile rezonabile de publicare”^[11].

Armenia

„Art. 31. Principii etice generale în relațiile dintre avocați

1. Relațiile dintre avocați vor fi formate pe baza respectului reciproc și protejării drepturilor profesionale ale avocaților.

2. Avocatul:

− nu va emite declarații care degradează demnitatea altui avocat sau deteriorează reputația profesională a acestuia;

− nu va incita clientul altui avocat să rezilieze contractul de asistență juridică;

− nu va discuta cu clientul despre viața intimă, situația financiară, abilitățile profesionale și condițiile de compensare a muncii altui avocat sau alte aspecte care nu au legătură cu cazul”^[12].

Belgia

Conform dispozițiilor prevăzute de Codul de Conduită al Barourilor Valone, avocatul nu își poate oferi serviciile potențialilor clienți, decât cu îndeplinirea expresă a unui set de reguli menit să împiedice practici de concurență neloială.

Astfel, avocatul care face oferte la domiciliu trebuie să respecte condițiile mai jos:

1. Contactează personal clientul potențial; de regulă, acesta i se adresează în scris și nu prin comunicare verbală decât cu privire la un client existent, un fost client sau la o relație în legătură cu care poate să estimeze în mod rezonabil că acesta se așteaptă să i se ofere servicii pentru cazul sau tipul de cazuri respective.

2. Nu se deplasează la un client potențial fără să fie invitat și autorizat în prealabil de către acesta.

3. Nu profită de slăbiciunea clientului potențial pentru a-i propune un serviciu personalizat cu privire la situația sau la procedura cu care se confruntă acesta.

4. Nu va întreprinde niciun demers care să altereze sau care poate altera libertatea alegerii sau conduita clientului^[13].

Atunci când se exprimă în mass-media, în formă scrisă, radiofonică, televizuală sau altele, avocatul belgian poate menționa calitatea sa de avocat, știind că nu este, în această situație, acoperit de imunitate a pledoariei.

Cu această ocazie, se abține de la orice cercetare de publicitate personală, de solicitare clientelă sau de oferire servicii la domiciliul clientului.