Competența de judecare a cererii de întrerupere a executării pedepsei. Instanţa competentă material potrivit legii române să judece în primă instanţă infracţiunile pentru care petentul a fost condamnat în străinătate

• NCP: art. 213 alin. (1)
• NCP: art. 234 alin. (1) lit. a) d) şi f)
• NCP: art. 35 alin. (1)
• NCP: art. 38 alin. (1)
• NCP: art. 51 alin. (6)
• NCPP: art. 275 alin. (3)
• NCPP: art. 553
• NCPP: art. 593 alin. (1)

Prin încheierea din 15 septembrie 2022 a Judecătoriei Sectorului 4 București, pronunțată în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 591 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire la art. 593 alin. (1) din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței materiale invocate din oficiu.

S-a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect cererea de întrerupere a executării pedepsei formulate de petentul condamnat A., în favoarea Curții de Apel București.

S-a dispus trimiterea, de îndată, a dosarului instanței de judecată desemnate ca fiind competentă.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 360 din 27 septembrie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile a două instanțe care își declină reciproc judecarea aceleiași cauze, solicitând unei a treia instanțe stabilirea competenței de soluționare a respectivului dosar.

Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat A. la 12 septembrie 2022.

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată prin sentința penală nr. 8 din 20 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, a fost recunoscută sentința penală nr. 14070/2019 (nr. 4201/2013 din Reg. Gen.) emisă de Curtea de Apel din Roma, secția I Penală la data de 28 noiembrie 2019, care a reformat sentința nr. 2647/2012 din data de 21 decembrie 2012 a Tribunalului din Roma, secția 22, prin care numitul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1570 de zile închisoare (4 ani, 3 luni și 20 zile).

S-a dispus executarea pedepsei de 1570 de zile închisoare (4 ani, 3 luni și 20 zile) de către condamnatul A. într-un penitenciar din România, a fost dedusă din această pedeapsă durata reținerii de 24 ore, de la data de 05.01.2021, ora 14:50, până la data de 06.01.2021, ora 14:50, precum și durata arestării provizorii de la data de 06.01.2021 la zi și s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a sentinței.

În cazul în care Curtea de Apel dispune recunoașterea unor hotărâri penale străine și transferarea condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România și emite mandatul de executare a pedepsei (cum este cazul în speța de față), în sensul în sensul art. 553 din C. proc. pen., aceasta nu constituie instanță de executare, ci o instanță specială desemnată ca autoritate judiciară competentă în unele dintre procedurile reglementate în Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

În speță, deși Curtea de Apel București a dispus recunoașterea hotărârii penale străine de condamnare pronunțate împotriva petentului A. de către autoritățile judiciare din Italia, aceasta nu este instanță de executare, în sensul art. 553 din C. proc. pen. Odată recunoscută sentința penală de condamnare de către autoritățile judiciare din România, instanța competentă să judece cererea de întrerupere a executării pedepsei este instanța competentă material potrivit legii române să judece în primă instanță infracțiunile pentru care acesta a fost condamnat în străinătate.

Incidentele ivite în cursul executării, implicit cererile de întrerupere a executării, sunt soluționate de către instanțele determinate potrivit art. 593 alin. (1) din C. proc. pen., prin instanță de executare înțelegându-se instanța ce ar fi judecat infracțiunea în primă instanță (în acest sens fiind și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – încheierea 2912 din 8 mai 2006; încheierea nr. 477 din 11 decembrie 2019 pe www.x.ro).

Cum în cazul de față petentul a fost condamnat de autoritățile judiciare străine pentru săvârșirea infracțiunii de exploatare, încurajare și facilitarea prostituării, prevăzută de art. 81, art. 628 din C. pen. italian și art. 2, 4 din Legea 75/1958, fapte ce au corespondent în legislația penală română, fiind incriminate de dispozițiile art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (proxenetism în formă continuată) și art. 234 alin. (1) lit. a), d) și f) C. pen. (tâlhărie calificată), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., instanța competentă material să judece cauza în primă instanță, dacă faptele ar fi fost săvârșite pe teritoriul României, este judecătoria.

De asemenea, reglementând competența de soluționare a cererii de întrerupere a executării pedepsei închisorii, art. 593 alin. (1) din C. proc. pen. prevede că instanța competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere, corespunzătoare în grad instanței de executare. În speță, se constată că la momentul formulării cererii de întrerupere a executării pedepsei, respectiv la 12 septembrie 2022, petentul A. se afla în Penitenciarul București Jilava, aflat în circumscripția Judecătoriei Sectorului 4 București.

Drept urmare, raportat la dispozițiile legale anterior menționate, competența de a soluționa cererea formulată de petentul A. aparține Judecătoriei Sectorului 4 București, întrucât aceasta este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate la momentul formulării cererii.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, potrivit art. 275 alin. (3) din C. proc. pen.

Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul A., în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.