Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
745 views
Examinând recursul în casaţie formulat de inculpatul A., prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:
În conformitate cu cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Potrivit art. 79 C. pen., când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la tentativă, circumstanţe atenuante şi cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine (alin. (1); dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabileşte prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la circumstanţe agravante, infracţiune continuată, concurs sau recidivă (alin. (2); când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei şi una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultante se majorează conform alin. (2) (alin. (3).
Conform art. 36 alin. (1) C. pen., infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.
Totodată, se precizează că, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., în caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o tremie din totalul celorlalte pedepse stabilite.
Potrivit art. 43 alin. (1) C. pen., dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată, se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.
Se mai notează că, potrivit art. 96 C. pen., dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei (alin. (4), pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară (alin. (5).
În cauză, recurentul inculpat A. a fost condamnat pentru comiterea a două infracţiuni continuate de acces fără drept la un sistem informatic, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare şi, respectiv, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
De asemenea, a fost condamnat pentru comiterea a două infracţiuni continuate de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzute de art. 250 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, respectiv la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În temeiul art. 249 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., acelaşi recurent inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă informatică.
Pentru fiecare dintre infracţiunile pentru care recurentul inculpat A. a fost condamnat, se prevede sancţiunea pedepsei închisorii de la 2 ani la 7 ani închisoare, iar urmare reducerii acestor limite cu o tremie, potrivit art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în condiţiile în care inculpatul a optat pentru judecarea în procedura recunoaşterii învinuirii, limitele devin de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni închisoare.
Cum pedepsele aplicate inculpatului sunt fie în cuantum de 1 an şi 6 luni închisoare, fie de 2 ani închisoare, se constată că acestea sunt situate între limitele legale stabilite ca efect a incidenţei art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
De asemenea, s-a dat eficienţă legală dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. şi, după aplicarea pedepsei celei mai grele de 2 ani închisoare, s-a adăugat un spor de o tremie din totalul celorlalte pedepse stabilite, calculat corect ca fiind în cuantum de 2 ani şi 2 luni, rezultând pedeapsa de 4 ani şi 2 luni închisoare.
Recurentul inculpat este cunoscut cu antecedente penale. Astfel, în contestaţie la executare, prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea (definitivă prin necontestare) – care se bucură de autoritate de lucru judecat, s-a stabilit pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare, care a fost suspendată sub supraveghere potrivit art. 91 C. pen., pe un termen de supraveghere de 4 ani, ce curge de la data rămânerii definitive a primei hotărâri de condamnare (27.05.2020). În acest sens, se observă că această pedeapsă rezultantă, de 2 ani şi 10 luni închisoare, a fost stabilită în urma contopirii unor pedepse aplicate pentru infracţiuni concurente prin Sentinţa penală nr. 387/20.03.2020 a Judecătoriei Oradea, definitivă la data de 27.05.2020, prin neapelare (prin care se dispusese suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei) şi Sentinţa penală nr. 832/08.07.2020 a Judecătoriei Oradea, definitivă la data de 25.07.2020, prin neapelare.
Faptele cercetate în prezenta cauză au fost comise şi descoperite în perioada 09.02.2021 – 19.02.2021, respectiv în termenul de încercare de 4 ani al pedepsei a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea, fiind întrunite condiţiile recidivei postcondamnatorii prevăzute de art. 41 alin. (1) C. pen.
În aceste condiţii, au devenit aplicabile dispoziţiile art. 96 alin. (4) C. pen. şi, în mod corect, s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 10 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea.
Cu respectarea dispoziţiilor art. 96 alin. (5) şi art. 43 alin. (2) C. pen., s-a dispus executarea pedepsei de 2 ani şi 10 luni închisoare stabilită prin sentinţa penală anterior menţionată, alături de pedeapsa aplicată în cauză pentru concursul de infracţiuni, în cuantum de 4 ani şi 2 luni închisoare, astfel că, pedeapsa rezultantă finală de 7 ani închisoare este în limite prevăzute de lege, iar cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. nu are incidenţă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1245/A din 20 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.
Sursa informației: www.scj.ro.
