Codul de procedură disciplinară – aprobare (Hotărârea Convenţiei naţionale a Colegiului Psihologilor din România nr. 2/2018)

În M. Of. nr. 144 din 22 februarie 2019 a fost publicată Hotărârea Convenției naționale a Colegiului Psihologilor din România nr. 2/2018 pentru aprobarea Codului de procedură disciplinară.

Astfel, prin respectiva hotărâre se aprobă Codul de procedură disciplinară.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Codului de procedură disciplinară.

Structura

– Cap. I („Dispoziții generale”);

– Cap. II („Răspunderea disciplinară”);

– Cap. III („Procedura cercetării disciplinare”);

– Secț. 1 („Dispoziții generale”);

– Secț. a 2-a („Cercetarea prealabilă”);

– Secț. a 3-a („Cercetarea disciplinară”);

– Cap. IV („Soluționarea cercetării disciplinare”);

– Cap. V („Aplicarea sancțiunilor disciplinare”);

– Cap. VI („Punerea în aplicare a sancțiunilor”);

– Cap. VII („Procedura contestării sancțiunilor disciplinare”);

– Cap. VIII („Medierea litigiilor”);

– Cap. IX („Sprijin administrativ al Comisiei”);

– Cap. X („Incompatibilități”);

– Cap. XI („Dispoziții tranzitorii și finale”).

Prezentare generală

Potrivit art. 1, psihologul cu drept de liberă practică își desfășoară activitatea cu respectarea prevederilor legale, a Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și a deciziilor obligatorii adoptate de forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România, iar în cazul nerespectării dispozițiilor anterior menționate atrage răspunderea disciplinară a psihologului.

Încălcarea normelor etice și profesionale instituite de Colegiu sau a dispozițiilor legale care reglementează profesia de psiholog constituie abatere și angajează răspunderea sa disciplinară, care nu exclude răspunderea penală, civilă sau administrativă.

Conform art. 4, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate psihologilor sunt:

– mustrare;

– avertisment;

– suspendarea temporară, pe un interval de 6 – 12 luni, a avizului de exercitare a profesiei;

– retragerea definitivă a atestatului de liberă practică.

Primele două sancțiuni se aplică de către Comisia de deontologie și disciplină, , la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului director, în vreme ce ultimele două sancțiuni se aplică de către Comitetul director, la propunerea Comisiei. Analiza propunerii Comisiei se va face în prima ședință de lucru a Comitetului director.

Complementar sancțiunilor amintite, Comisia de deontologie și disciplină poate stabili următoarele măsuri suplimentare pentru persoana sancționată, care să vizeze îmbunătățirea calității actului și/sau comportamentului profesional.

1. măsuri complementare corective:

a) suspendarea dreptului de desfășurare a unor activități profesionale pe o perioadă de 6 – 12 luni;

b) suspendarea dreptului de supervizare/formare profesională pe o perioadă de 6 – 12 luni;

2. măsuri complementare preventive:

a) dezvoltare profesională;

b) supervizarea practicii profesionale pentru o perioadă de 6 – 12 luni;

c) parcurgerea unui număr de ore de dezvoltare personală.

Așadar, sancțiunile disciplinare se aplică luând în considerare următoarele elemente:

– caracterul și gravitatea abaterii;

– activitatea desfășurată anterior de psihologul reclamat;

– împrejurările în care abaterea a fost săvârșită;

– cauzele și consecințele acesteia;

– gradul de vinovăție;

– conduita psihologului pe perioada cercetării prealabile și disciplinare.

Cercetarea disciplinară reprezintă ansamblul măsurilor cu caracter procedural desfășurate în scopul stabilirii existenței sau inexistenței unei culpe deontologice, cu privire la aspectele care au fost sesizate sau despre care s-a luat la cunoștință în mod direct, la cauzele și împrejurările concrete în care acestea s-au produs. În acest sens, completarea în scris a plângerii reprezintă o condiție pentru demararea procedurii disciplinare, orice altă formă de plângere se consideră nulă de drept.

Astfel, plângerea prin care sunt semnalate abateri deontologice, se adresează exclusiv Comisiei de deontologie și disciplină, iar sesizările anonime, precum și cele formulate împotriva mai multor psihologi nenominalizați nu vor fi luate în considerare, urmând a fi clasate ca informe.

Potrivit art. 15, după finalizarea cercetării prealabile, Comisia analizează toate documentele primite și hotărăște necesitatea începerii sau neînceperii cercetării disciplinare. Așadar, în situația demarării cercetării disciplinare, pentru a clarifica aspectele sesizate în plângere și documentele probatorii primite, Comisia poate convoca părțile, petentul și psihologul reclamat. Cercetarea disciplinară se finalizează odată cu clarificarea de către Comisie a tuturor aspectelor, împrejurărilor și circumstanțelor care permit acesteia să aprecieze existența sau inexistența unei culpe deontologice.

Sancțiunile se comunică în termen de 10 zile psihologului sancționat disciplinar, persoanei care a formulat plângerea și, după rămânerea definitivă a acesteia, inspectoratului teritorial de muncă, precum și instituției sau entității cu care psihologul sancționat are încheiat un contract de muncă.