Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală. Neîndeplinirea calității stabilită de normele legale pentru a putea formula contestaţie (NCPC, L. nr. 208/2015)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SCAF) nr. 6746/2020

L. nr. 208/2015: art. 12 alin. (3); NCPC: art. 97 alin. (4)

Analizând contestația dedusă judecății, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru argumentele expuse în cele ce urmează:

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că, excepția inadmisibilității invocată de către Ministerul Public, motivată de faptul că, contestatorul nu are calitatea stabilită de normele legale pentru a putea formula contestație împotriva deciziei emise Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2020, este, în fapt, o apărăre de fond, care va fi avută în vedere în analiza contestației care face obiectul cauzei.

Referitor la Decizia nr. 159 din 10 decembrie 2020, Înalta Curte reține că, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2020 a respins, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților în secțiile de votare nr. 374-379 din Circumscripția electorală nr. 31 Prahova formulată de domnul A., motivat de faptul că contestatorul nu are calitatea de competitor electoral și raportat la dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015.

Potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015: „Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor”.

Înalta Curte constată astfel că, în raport de dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, care prevăd că decizia Biroului Electoral Central cu privire la cererea de anulare a alegerilor poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, rezultă că, părțile au reglementată prin lege specială posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva deciziei emisă de către Biroul Electoral Central în soluționarea unei cereri de anulare a alegerilor, iar demersul contestatorului A. este unul admisibil.

În ceea ce privește fondul contestației dedusă judecății, Înalta Curte reține că, obiectul cauzei îl reprezintă cererea petentului A. de anulare a alegerilor din Circumscripția electorală nr. 39 Ciorani – Prahova, întrucât există indicii privind producerea unor fraude electorale.

Problema care se impune a fi dezlegată în cauză este aceea dacă contestatorul A. avea calitatea de a formula cerere de anulare a alegerilor.

Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 „Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă (…)”.

De asemenea, potrivit pct. 138 din Calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 745/2020, cu modificările și completările ulterioare, pot formula cereri pentru anularea alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală numai competitorii electorali care au participat la alegeri în circuscripția electorală respectivă.

Prin urmare, din economia textelor legale menționate, rezultă că, numai competitorii electorali au calitatea de a solicita anularea alegerilor, astfel încât, aceste cereri nu pot fi formulate de alte persoane decât cele indicate de textul legal.

Având în vedere că, nici prin cererea de anulare a alegerilor și nici prin contestația formulată împotriva deciziei pronunțate de Biroul Electoral Central, contestatorul A. nu susține că ar avea calitatea de competitor electoral și nu contestă acest aspect reținut prin decizia contestată, susținând doar că această solicitare poate fi formulată de orice alegător, Înalta Curte, în acord cu Biroul Electoral Central, constată că, în cauză, cererea a fost formulată în mod individual de către un alegător din circumscripția electorală nr. 31 Ciorani – Prahova, nefiind îndeplinită condiția referitoare la calitatea celui care formulează cererea de anulare a alegerilor.

În consecință, pentru considerentele arătate, apreciind că soluția Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2020 nu a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material incidente, Înalta Curte, în temeiul art. 97 alin. (4) C. proc. civ., raportat la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, va respinge recursul contestația formulată de contestatorul A., ca nefondată.

Sursa informației: www.scj.ro.