Cerere privind stabilirea existenţei şi întinderii dreptului la măsuri reparatorii. Stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei (NCPC, L. nr. 165/2013, L. nr. 10/2001)

26 iun. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 140

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 290/2020

L. nr. 10/2001: art. 26 alin. (3); L. nr. 165/2013: art. 35 alin. (1), (2); NCPC: art. 24, art. 25

Original Black Friday pe UJmag.ro!

Prezentul conflict negativ de competență a fost generat de aprecierea diferită a celor două instanțe cu privire la normele legale care reglementează competența de soluționare a pricinii, Tribunalul București, secția a III-a civilă, dând eficiență dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în timp ce Tribunalul Vrancea, secția I civilă, a făcut aplicarea art. 35 alin. (1), (2) din Legea nr. 165/2013.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat constatarea calității sale de persoană îndreptățită la măsuri compensatorii prin puncte pentru imobilul situat în comuna Milcovul, preluat abuziv de către Stat în perioada de referință a Legii nr. 10/2001, precum și stabilirea numărului de puncte ori, în subsidiar, emiterea deciziei de compensare prin puncte.

Astfel, reclamantul A. a învestit instanța cu o cerere având un conținut complex, anume: stabilirea existenței și întinderii dreptului la măsuri reparatorii, dar și acordarea acestor reparații prin hotărârea ce se va pronunța. Având în vedere acest conținut complex al pretenției deduse judecății, dar și finalitatea urmărită de reclamant prin demersul judiciar întreprins, competența de soluționare a cauzei trebuie stabilită în mod unitar, în considerarea scopului unic urmărit.

Astfel, câtă vreme se tinde la obținerea unei hotărâri judecătorești prin care să se acorde măsurile reparatorii solicitate în condițiile legii speciale, incidența prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 trebuie stabilită corespunzător acestei finalități.

Se constată că, la data sesizării instanței, 3 decembrie 2018, dispozițiile art. 35 alin. (1) și (2) din Legea nr. 165/2013 prevedeau că „(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.”

Ulterior, prin Legea nr. 111/2019, alin. (1) al art. 35 din Legea nr. 165/2013 s-a modificat în sensul că „Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării”.

Această modificare legislativă a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 28 mai 2019.

În cauza de față, acțiunea introductivă a fost formulată la 3 decembrie 2018, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 111/2019, astfel încât, în conformitate cu dispozițiile art. 24 și 25 C. proc. civ., rămân aplicabile prevederile Legii nr. 165/2013, în forma în vigoare la data demarării procesului.

Astfel, raportat la prevederile legale anterior enunțate, Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere privind stabilirea existenței și întinderii dreptului la măsuri reparatorii. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei (NCPC, L. nr. 165/2013, L. nr. 10/2001) was last modified: iunie 25th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter