Cerere privind reconstituirea vechimii în muncă şi constatarea existenţei unui raport de muncă între reclamantă şi pârât. Respingerea recursului ca inadmisibil

• Legea nr. 2/2013: art. XVIII alin. (2) teza a II-a
• Legea nr. 263/2010: art. 155 alin. (1)
• NCPC: art. 483 alin. (1)
• NCPC: art. 493 alin. (5)
• NCPC: art. 499 teza a II-a
• NCPC: art. 634 alin. (1) pct. 6
• O.U.G. nr. 95/2016: art. I alin. (2)

Prin cererea înregistrată la 9 mai 2018, sub număr de dosar x/2018, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele COMUNA AVRĂMENI, jud. Botoșani și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI, solicitând ca, prin hotărâre judecătorească, să i se reconstituie vechimea în muncă și să se constate existența unui raport de muncă între reclamantă și fostul B. în anii 1973-1975, 1981- 1982, 1984-1985, 1988-1989.

A mai solicitat instanței să constate că perioada menționată, în care a lucrat la B. în calitate de membru cooperator, constituie timp util la pensie, realizând numărul minim de norme.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 35 C. proc. civ. raportat la art. 279 din Codul muncii, coroborat cu art. 266-267 Codul muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 912 din 29 mai 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Se constată că în speță, hotărârea atacată, respectiv decizia nr. 700 din 27 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a fost pronunțată în cadrul judecății în apel, fiind definitivă de la pronunțarea sa, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, în forma modificată prin art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2016, în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017 și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind „navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare”.

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.

Așa fiind, în litigiile privind conflictele de muncă și asigurările sociale, pentru acțiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.

De altfel, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că:

„împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă”, iar alin. (2) al aceluiași articol stipulează că:

„hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive”.

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.:

„sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs”.

Acțiunea dedusă judecății de reclamanta A. are ca obiect un litigiu de muncă, aceasta solicitând ca, prin hotărâre judecătorească, să i se reconstituie vechimea în muncă și să se constate existența unui raport de muncă între reclamantă și fostul B. în anii 1973-1975, 1981- 1982, 1984-1985, 1988-1989.

În consecință, hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Prin urmare, în condițiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu la care se referă art. 483 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport cu prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ. va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII BOTOȘANI împotriva deciziei civile nr. 700 din 27 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.