Cerere de dezdăunare pentru prejudiciile de ordin moral. Nesocotirea criticilor de cuantificare şi evaluare a daunelor morale (NCPC)

10 apr. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 626

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 434/2019

NCPC: art. 174 – 179, art. 425, art. 488 alin. (1) pct. 6, art. 496 alin. (2)

Monitor Dosare

Se reține, cu titlu prealabil, că ceea ce a făcut obiectul criticilor de recurs a fost acea parte a soluției instanței de apel adoptate în privința cererii reclamantei de dezdăunare pentru prejudiciile de ordin moral, invocându-se, în esență, o nemotivare a hotărârii pe acest aspect și o dezlegare nelegală, cu nesocotirea criticilor de cuantificare și evaluare a daunelor morale, tradusă în diminuarea cuantumului acestora la o valoare inadmisibil de mică.

Subordonând analiza legalității deciziei de apel criticilor deduse judecății în calea de atac a recursului, Înalta Curte reține că prin cererea de chemare în judecată cu care s-a adresat instanțelor, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei, în calitate de asigurător de răspundere civilă delictuală, la repararea prejudiciilor de ordin material și moral suferite în urma accidentării sale grave de către intervenientul B., conducător auto al autovehiculul asigurat de societatea pârâtă.

Reținând ca fiind dovedite și întrunite în cauză condițiile angajării răspunderii civile delictuale și, de asemenea, în considerarea consecințelor de ordin fizic și moral suportate de reclamantă-victimă a accidentului rutier, prin hotărârea primei instanțe a fost obligată pârâta să plătească reclamantei 65.000 euro cu titlu de daune morale și 5.634,01 RON cu titlu de daune materiale.

Prin hotărârea pronunțată, tribunalul a arătat că „La stabilirea cuantumului daunelor morale pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de reclamantă, instanța are în vedere împrejurările în care s-a săvârșit fapta, consecințele faptei pe plan psihologic și în planul relațiilor sociale, intensitatea suferințelor fizice și psihice ale reclamantei, precum și vârsta și pregătirea profesională”, fără detalierea sau explicarea modului ori măsurii în care toate aceste elemente s-au reflectat în cuantificarea daunelor acordate.

Criticată în apelul pârâtei ca fiind vădit exagerată și discriminatorie (față de naționalitatea străină a asiguratorului), această parte a soluției primei instanțe a fost schimbată prin decizia atacată în sensul diminuării cuantumului daunelor morale la 35.000 de euro, în loc de 65.000 euro cât se stabilise inițial în fața tribunalului.

Măsura dispusă a fost argumentată exclusiv cu trimitere la aprecierea instanței de apel raportată la „circumstanțele producerii accidentului rutier, vârsta reclamantei, suferințele fizice și psihice suferite, posibilitatea redusă de reinserție socio-profesională”, însoțită de explicația că „În general, instanțele de judecată statuează în echitate atunci când sunt chemate să stabilească cuantumul daunelor morale”.

Astfel justificată, măsura instanței de apel apare ca fiind nemotivată, dovedindu-se îndreptățită critica recurentei-reclamante care a susținut că decizia pronunțată în apel nu cuprinde motivele pentru care instanța a decis reducerea considerabilă a sumei acordate cu titlu de daune morale de către tribunal.

Așa cum se observă din partea considerentelor hotărârilor celor două instanțe de fond destinată acestei pretenții a reclamantei, atât acordarea cât și diminuarea sumelor recunoscute cu titlu de reparație a prejudiciilor de ordin moral suferite de reclamantă în urma accidentului de circulație, a cărui victimă acesta a fost, au fost justificate prin una și aceeași frază care trimite doar în mod formal la criterii precum circumstanțele producerii faptei prejudiciabile, vârsta reclamantei, suferințele fizice și psihice, pregătirea profesională a acesteia. Trimiterea este doar una formală de vreme ce nu se explică modul în care aceste criterii, evocate deopotrivă de tribunal și curtea de apel, au funcționat (de fiecare dată în parte) în sensul determinării unui anume nivel al cuantumului despăgubirilor ori în sensul diminuării acestuia.

Apare, astfel, îndreptățită susținerea recurentei-reclamante în sensul că, modul în care a fost realizată judecata în apel dovedește că instanța a primit și a avut în vedere exclusiv susținerile pârâtei, care nu au fost probate în niciun fel, de vreme ce partea constată că în hotărârea primei instanțe i-au fost acordate daune morale într-un anumit cuantum, cu o anume justificare și că, în apel, cu exact aceeași justificare, cuantumul daunelor morale acordat inițial a fost aproape înjumătățit.

Raportându-se în analiza sa la un cuantum al daunelor morale acordat prin hotărârea primei instanțe, curtea de apel nu putea – utilizând exact aceeași justificare – diminua în mod considerabil acest cuantum, fără a arăta și argumentele care fac diferența între aprecierile sale și cele ale primei instanțe, chiar dacă măsura sa a fost dispusă pe tărâmul despăgubirilor menite să asigure repararea unor prejudicii de ordin nepatrimonial, în privința cărora instanțele statuează, de principiu, în echitate, după cum ea însăși reține.

Însă, a statua în echitate nu echivalează cu a nu motiva măsura decisă de instanță în privința daunelor morale și nici nu poate să legitimeze o soluție care, în absența argumentelor care să o justifice, apare ca având un pronunțat caracter discreționar.

Or, cerința legală a motivării hotărârii prevăzută prin dispozițiile art. 425 C. proc. civ., a cărei respectare este asigurată prin dispozițiile art. 174 – 179 și art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., a fost instituită în scopul bunei și corectei înfăptuiri a justiției, a posibilității exercitării controlului judiciar și, nu în ultimul rând, în scopul protejării părților împotriva unor soluții sau măsuri discreționare din partea instanțelor judecătorești.

Conferintele lunii noiembrie
”

Apreciind, pentru motivele arătate, că hotărârea instanței de apel nu respectă exigența legală a motivării, în limita soluției dată cererii reclamantei de acordare a daunelor pentru repararea prejudiciilor de ordin moral, Înalta Curte va admite recursul declarat în considerarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și art. 496 alin. (2) C. proc. civ. și va casa în parte decizia atacată, urmând ca litigiul să fie trimis aceleiași instanțe de apel spre rejudecare cu privire la capătul de cerere referitor la acordarea daunelor morale (celelalte dispoziții ale acesteia, neatacate pe calea recursului, urmând a fi menținute).

Cu ocazia rejudecării, instanța de trimitere va avea în vedere și celelalte critici ale recursului reclamantei, prin care aceasta a susținut că valoarea acordată cu acest titlu dovedește o nesocotire/ignorare a criteriilor doctrinare și jurisprudențiale de cuantificare a prejudiciilor de ordin moral, critici a căror analiză în recurs nu a putut fi realizată, pe de o parte dată fiind nemotivarea hotărârii curții de apel iar, pe de altă parte, ca urmare a aprecierii caracterului întemeiat al motivului de recurs fundamentat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere de dezdăunare pentru prejudiciile de ordin moral. Nesocotirea criticilor de cuantificare și evaluare a daunelor morale (NCPC) was last modified: aprilie 10th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter