Cerere de chemare în judecată prin care se solicită constatarea calității pârâtului de colaborator al Securităţii. Admiterea recursului declarat

• Legea nr. 554/2004: art. 20
• NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 8
• NCPC: art. 496 alin. (1)
• O.U.G. nr. 24/2008: art. 11 alin. (1)
• O.U.G. nr. 24/2008: art. 2 lit. b)
• O.U.G. nr. 24/2008: art. 3 lit. g)
• O.U.G. nr. 24/2008: art. 5 alin. (1)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 2 mai 2019, sub nr. x/2019, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat să se constate calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 894 din 16 februarie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum și în conformitate cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, în considerarea celor în continuare arătate.

1. Argumente de fapt și de drept relevante

Recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu o acțiune vizând constatarea calității de colaborator al Securității a intimatului-pârât A., în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Verificările au fost efectuate de recurentul-reclamant în baza art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, ce stabilesc obligația Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a verifica, din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător sau de colaborator al Securității, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1) din același act normativ.

Din conținutul Notei de constatare nr. x/14.12.2018, rezultă că intimatul-pârât a fost recrutat în calitate de persoană de sprijin sub numele conspirativ „B.”, în anul 1989, „pentru încadrarea locuitorilor com. Câmpuri, jud. Vrancea, fiind înregistrat pe linia problemei P.F.A. (persoane fără antecedente)”.

În acest sens, pârâtul a întocmit și semnat olograf Nota informativă din data de 03.06.1989, sub numele conspirativ „B.”, prin care informa Securitatea în legătură cu comentariile negative ale numitului S.I. la adresa nivelului de trai din țara noastră sub regimul comunist, respectiv:

„/…/numitul S.I. din satul Rotileștii Mari, com. Câmpuri, în nenumărate rânduri este nemulțumit de cerințele actuale, vociferează permanent spunând că se cer prea multe de către stat de la cetățeni și instigă și pe alții din jurul lui. De asemenea, l-a auzit pe cel în cauză vorbind urât la adresa conducerii comunei Câmpuri, făcându-i hoți, de față cu cetățenii P.C., S.C. și B.N./…/”.

Soluționând acțiunea formulată de reclamant, instanța fondului a apreciat că este neîntemeiată, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât informațiile prezentate de pârât nu se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist care să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, „b) (este) colaborator al Securității – persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

Criticile formulate în recurs vizează conținutul și efectele Notei informative furnizate de intimatul-pârât, din data de 03.06.1989, care, în opinia recurentului, a fost greșit interpretată de prima instanță.

În cauză, recurentul-reclamant a susținut, în esență, îndeplinirea condițiilor legale prin prisma Notei informative din data de 03.06.1989, considerată de acesta relevantă, notă care a fost furnizată de intimatul-pârât în anul 1989, identificată în dosarul nr. x, vol. 2, f.7, pe care s-a întemeiat nota de constatare și acțiunea în justiție, care ar avea aptitudinea să atragă incidența art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității intimatului de colaborator la Securității.

Verificând în concret nota informativă din data de 3 iunie 1989, prin care sursa „B.” (adică A.) a furnizat informația în discuție, Înalta Curte reține că relatările intimatului-pârât din cuprinsul acesteia nu au un caracter general și impersonal, după cum a apreciat judecătorul fondului, atâta timp cât pârâtul a furnizat informații despre o persoană individualizată cu nume, persoană care „în nenumărate rânduri este nemulțumit(ă) de cerințele actuale, vociferează permanent spunând că se cer prea multe de către stat de la cetățeni …” și „…instigă și pe alții din jurul …” său, atitudine care, la vremea respectivă, era considerată potrivnică regimului totalitar comunist și care era de natură a produce consecințe negative asupra celor vizați.

Simpla nemulțumire a persoanei urmărite la adresa regimului totalitar comunist, fie că privește conducerea centrală, fie cea locală, reprezenta o atitudine potrivnică regimului totalitar comunist.

Astfel cum este reglementată ipoteza legală, este suficient ca acțiunea de furnizare a informațiilor către organele de securitate să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fără a fi necesar să se probeze în concret un rezultat care să rezide în îngrădirea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale ale unei persoane.

Înalta Curte reține, în acord instanța de fond, că este îndeplinită în speță și cea de-a doua condiție prevăzută de textul de lege menționat, aceea ca informațiile să vizeze îngrădirea drepturilor și libertățile fundamentale ale omului, întrucât, prin furnizarea informațiilor, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor vizate de informațiile respective pot fi luate măsuri de urmărire și verificare, prin care se încalcă dreptul la viață privată.

Cât privește susținerile intimatului-pârât, în sensul că nu a furnizat benevol nota informativă în discuție, ci în condiții de presiune morală, ceea ce chiar real fiind, nu satisface cerințele art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, care stabilește că nu este considerată colaborator al Securității persoana care a dat informații în timpul anchetei și procesului, pentru motive politice privind cauza în care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată. Respectivele condiții se referă la o situație de excepție – în care definiția enunțată de prima teză a articolului nu se aplică – și sunt, în consecință, de strictă interpretare și aplicare.

Conchizând, Înalta Curte reține că pentru constatarea calității de colaborator al Securității este suficientă decelarea unei singure informații care să întrunească elementele impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, iar informația analizată în considerentele acestei decizii este de natură a conduce la reformarea sentinței recurate.

Prin urmare, hotărârea instanței de fond este pronunțată cu aplicarea și interpretarea greșită a normelor de drept material, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S., va casa sentința atacată și, rejudecând, va admite cererea de chemare în judecată și va constata calitatea pârâtului A. de colaborator al fostei Securități.

Sursa informației: www.scj.ro.