[UPDATE: Publicare în M. Of. nr. 396/15.05.2020] CDEP. Proiect de Lege adoptat: măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 pe durata stării de alertă

UPDATE: Publicare în M. Of. nr. 396 din 15 mai 2020

În M. Of. nr. 396 din 15 mai 2020 a fost publicată Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 13 mai a.c., Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (PL-x nr. 251/2020).

Prezentare generală

– CAPITOLUL I. Dispoziții generale

– CAPITOLUL II. Măsuri sectoriale

– Secțiunea 1. Domeniul economic

– Secțiunea a 2-a. Domeniul sănătății

– Secțiunea a 3-a. Domeniul muncii și protecției sociale

– Secțiunea a 4-a. Domeniul transporturilor și infrastructurii

– Secțiunea a 5-a. Domeniul educație și cercetare

– Secțiunea a 6-a. Domeniul tineretului și sportului

– Secțiunea a 7-a. Domeniul culturii și cultelor

– Secțiunea a 8-a. Măsuri în domeniul insolvențe

– Secțiunea a 9-a. Domeniul executării pedepselor, măsurilor educative și a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

CAPITOLUL III. Răspunderi și sancțiuni

CAPITOLUL IV. Dispoziții finale

Vom reda, în continuare, dispozițiile Legii prevăzute în proiect:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. – Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii efectelor  pandemiei  de  COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și  la  ocrotirea  sănătății,  inclusiv  prin  restrângerea  exercițiului  altor drepturi și libertăți fundamentale.

(2)  Măsurile  restrictive  de  drepturi  prevăzute  în  prezenta  lege, precum și, după caz, cele de renunțare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității de tratament  juridic  pentru situații identice sau comparabile.

Art.  2. – Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al  acesteia  și  necesare  pentru  prevenirea  și  înlăturarea  amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.

Art.  3. – (1) Starea de alertă se declară la nivel local, județean sau  național,  atunci  când  analiza  factorilor  de  risc  indică  necesitatea amplificării răspunsului  la  o  situație  de  urgență,  pentru  o  perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(2) Stare de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor  de  risc  indică  necesitatea  menținerii  răspunsului  amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(3) Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menținerea unui răspuns amplificat.

(4) În aplicarea alin. (1)-(3) se analizează cumulativ următorii factori de risc:

a) amploarea situației  de  urgență,  respectiv  manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, județean sau național;

b) intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată,  a  fenomenelor  distructive  și  gradul  de perturbare a stării de normalitate;

c) insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;

d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;

e) existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.

Art.  4. – (1)  Starea  de  alertă  se  instituie  de  Guvern  prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministrului afacerilor interne.

(2) Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, după caz.

(3) Când  starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată.

(4)  Parlamentul  poate  încuviința  măsura  adoptată  de  Guvern integral sau cu modificări.

(5)  Valabilitatea  documentelor  eliberate  de  instituțiile  și autoritățile publice precum  și  de  entitățile private autorizate conform legii  se menține pe toată perioada stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.

(6) Prin excepție de la alin. (1), în cazul dovezilor înlocuitoare ale  permiselor  de  conducere – cu drept de circulație, se menține numai valabilitatea  celor  emise  în  temeiul  art.  111  alin.  (1)  lit. b),  alin.  (4)  sau alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația  pe  drumurile  publice,  republicată,  cu  modificările  și completările  ulterioare,  pe  toată  perioada  stării  de  alertă,  precum  și pentru o perioadă de 10 zile de la încetarea acestei stări. Pentru aceeași perioadă se  menține și valabilitatea prelungirii dreptului de circulație dispusă de procuror sau de instanța de judecată potrivit art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL II

Măsuri sectoriale

SECȚIUNEA 1

Domeniul economic

Art. 5.– (1) Măsurile  pentru creșterea capacității de răspuns sunt:

a) achiziționarea bunurilor și serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situației de urgență pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;

b) suplimentarea, prin  redistribuirea  către  zonele  afectate,  a tehnicii, echipamentelor și dispozitivelor necesare acțiunilor de răspuns;

c) detașarea pe  teritoriul  național,  în  zonele  afectate,  a personalului care deține competențele adecvate gestionării situației de urgență, cu consimțământ;

d) coordonarea operațională a unor servicii publice;

e) adaptarea programului   de   lucru   sau permanentizarea activității serviciilor de asistență socială;

f) permanentizarea activității  unor  centre  operative  pentru situații de urgență cu activitate temporară.

(2) Măsurile  pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt:

a) evacuarea temporară  a persoanelor  și  bunurilor  din  zona afectată sau posibil a fi afectată;

b) acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoanele și animalele afectate;

c) efectuarea lucrărilor  pentru  modificarea  de  urgență  a mediului înconjurător și infrastructurii, stabilite de forțele de intervenție pentru oprirea sau limitarea efectelor situației de urgență;

d) măsuri de  protecție  a  vieții  și  pentru  limitarea  efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu.

(3) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:

a) restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni,  concerte  sau  a  altor  tipuri  de întruniri,  în  spații  deschise,  precum  și a   unor   întruniri   de   natura activităților  culturale,  științifice,  artistice,  religioase,  sportive  sau  de divertisment, în spații închise;

b) restrângerea sau  interzicerea  circulației  persoanelor  și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite;

c) interzicerea ieșirii  din  zonele  stabilite  și,  după  caz,  în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;

d) restrângerea sau  interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor   rutiere,   feroviare,   maritime,   fluviale,   aeriene   sau   cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite;

e) închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;

f) limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici;

g) participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale.

Art. 6. – Hotărârile prin care se declară ori se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind:

a) baza legală;

b) perioada stării de alertă;

c) măsuri pentru  creșterea  capacității  de  răspuns,  asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri;

d) instituțiile și  autoritățile  publice  care  pun  în  aplicare  sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.

Art.   7. – Măsurile  aplicate  pe  durata  stării  de  alertă  se reevaluează  în  cazul  instituirii  stării  de  urgență  potrivit  art.  93  din Constituția  României,  republicată,  în  baza  analizei  factorilor  de  risc prevăzuți la art. 2.

Art.  8. – (1)  Pe  durata  stării  de  alertă  se  poate  suspenda consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât și la terasele din exteriorul acestora.(2) Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și băuturilor alcoolice care nu se consumă în spațiile menționate la alin. (1), cu excepția teraselor unde se respectă măsurile de protecție sanitară.

Art.   9. – (1) Pe  durata  stării  de  alertă se   pot   suspenda activitățile de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici, cu acordul CNSSU.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul centrelor comerciale mici de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare.

(3)  Prin  excepție  de  la  alin.  (1)  sunt  permise  următoarele activități comerciale:

a) vânzarea produselor electronice și electrocasnice, doar dacă operatorii  economici  asigură  livrarea  acestora  la  domiciliul/sediul cumpărătorului;

b) activitatea desfășurată  de  operatorii  economici  din  cadrul centrelor   comerciale   care   au   accesul   asigurat   direct   din   exteriorul incintei și este întreruptă comunicarea cu restul complexului;

c) activitatea desfășurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curățătorii de haine și centrele de îngrijire personală, precum și vânzarea produselor și serviciilor de optică medicală.

(4) Personalul care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (11)  și (2) are obligația de a purta în permanență mască ce va fi schimbată la un  interval  de  cel  mult  4  ore,  iar  operatorul  economic va asigura măști pentru aceștia, precum și soluții de dezinfecție a mâinilor în zona de acces  în  incintă.  Purtarea  măștilor  de  protecție  de  către  client  și respectarea normelor de distanțare la case de marcat este obligatorie.

SECȚIUNEA a 2-a.

Domeniul sănătății

Art.  10. – Pe  durata  stării  de  alertă,  Ministerul  Sănătății coordonează activitățile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în cadrul unităților sanitare publice, după caz.

Art.  11. – Pe  durata  stării  de  alertă,  posturile  vacante  sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătății și unităților aflate în subordinea,  coordonarea  și  sub  autoritatea  Ministerului  Sănătății, inclusiv funcțiile publice de execuție si conducere, pot fi ocupate de funcționari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs. Numirea se face prin ordin al ministrului sănătății și încetează de drept  în cel mult 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

Art.  12. – (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuțiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele și măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, pot  fi  suspendate  din  funcții  persoanele  cu  funcții  de  conducere  din cadrul Ministerului Sănătății și din unitățile sanitare publice  aflate  în subordinea, sub autoritatea Ministerului Sănătății.

(2)    Posturile    devenite    vacante    temporar    prin    aplicarea suspendării prevăzută la alin. (1) pot fi ocupate de funcționari publici sau  personal  contractual,  prin  numire,  fără  concurs,  prin ordin   al ministrului sănătății.

(3)  Suspendarea  din  funcție  dispusă  în  condițiile  alin.  (1)  și numirea dispusă în condițiile alin. (2) încetează de drept la încetarea stării de alertă.

Art.  13. – Pe  durata  stării  de  alertă,  prin  ordin  comun  al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui:

a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;

b) obligativitatea organizării activității instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici  și  profesioniștilor  astfel  încât  să  se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât și pentru  vizitatori. Pentru  personalul  propriu  triajul  epidemiologic  constă în  măsurarea  temperaturii  prin  termometru  non  contact,  iar  pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii.

Art.  14. – Pe durata stării de alertă, pentru produsele  utilizate pentru  rezolvarea  cauzei  care  a  determinat  starea  de  alertă  pot  fi plafonate prețurile, în condițiile art. 4 alin. (3) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare, doar dacă în piață există disfuncționalități în privința asigurării acestora.

Art.  15. – În vederea reluării activității de către furnizorii de servicii  medicale  pe  durata  stării  de  alertă,  indiferent  de  natura furnizorului,  se  stabilesc  prin  ordin  al  ministrului  sănătății  normele generale de funcționare pe tipuri de specialități.

SECȚIUNEA a 3-a

Domeniul muncii și protecției sociale

Art.  16. – Pe  durata  stării  de  alertă,  în  funcție  de  specificul activității  și  de  nevoi,  conducătorii instituțiilor  publice  implicate  în combaterea  pandemiei  de  COVID-19,  pot  dispune  detașarea  cu  acordul prealabil al angajatului și al angajatorului care detașează, cu condiția ca angajatorul la care se face detașarea să fie din același domeniu de activitate.

Art.  17. – Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu  consimțământul  angajatului,  desfășurarea  activității  în  regim  de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuțiilor acestuia.

Art.  18. – Pe durata stăriide alertă, în funcție de specificul activității  și  de  nevoi,  conducătorii  instituțiilor  publice  implicate  în combaterea  pandemiei,  de  COVID-19, precum și a efectelor acesteia, pot  dispune  unilateral  întreruperea  concediilor  de  odihnă,  de  odihnă suplimentare,  fără  plată,  de  studii  și  pentru  formare  profesională  ale personalului angajat și reluarea activității pentru personalul propriu.

Art.  19. – Conducătorii  centrelor  rezidențiale  de  îngrijire  și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute  în  Nomenclatorul  serviciilor  sociale,  precum  și  a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, aprobat  prin  Hotărârea  Guvernului  nr.  867/2015,  cu  modificările  și completările ulterioare, au obligația de a asigura măsurile de continuitate a  activității  pe  durata  stării  de  alertă  având  dreptul  să  stabilească programul de lucru al angajaților, în condițiile legii.

Art. 20. – (1) Valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă se prelungește pe durata stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.(2)  În  cazul  contractelor  și  acordurilor  colective  de  muncă prevăzute la alin. (1), părțile au obligația inițierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condițiile legii.

Art.   21. – Pe  durata  stării  de  alertă,  prin  derogare  de  la prevederile  art.  118  alin.  (1)  din  Legea  nr. 53/2003 –Codul  muncii, republicată,  cu  modificările  și  completările  ulterioare,  angajatorii  din sistemul  privat,  autoritățile  și  instituțiile  publice  centrale  și  locale, indiferent  de  modul  de  finanțare  și  subordonare,  precum  și  regiile autonome, societățile naționale, companiile naționale și societățile la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială,  cu  un  număr  mai  mare  de  50  de  salariați  pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul  salariatului,  astfel încât  între  salariați  să  se  asigure  existența  unui  interval  de  o  oră  la începerea și la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore.

Art. 22. – Pe durata stării de alertă, pentru angajații din sistemul public,  angajatorul  poate  stabili,  cu  acordul  acestora,  executarea  unor lucrări  sau  sarcini  de  serviciu  urgente,  în  legătură  cu  prevenirea  și combaterea situației care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuțiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecție a angajatului.

Art.  23. – (1)  Pe  durata  stării  de  alertă,  Guvernul  dispune măsuri speciale de sprijin al angajatorilor și protecție a angajaților și familiilor acestora.

(2)  Pentru  perioada  stării  de  alertă,  autoritățile  competente dispun măsuri de protecție și prevenție pentru angajații aflați în situații de vulnerabilitate.

(3)  Pentru  durata  stării  de  alertă,  Guvernul  stabilește  măsuri speciale de sprijin pentru alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de   art.   3   alin.   (2)   din   Legea   nr.   287/2009   privind   Codul   civil, republicată,  cu  modificările  ulterioare,  pentru  persoanele  care  au încheiate  convenții  individuale  de  muncă  în  baza  Legii  nr.  1/2005 privind  organizarea  și  funcționarea  cooperației,  republicată,  cu modificările  ulterioare,  precum  și  pentru  persoanele  fizice  care  obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe, astfel cum sunt  reglementate  de  Legea  nr.  8/1996  privind  dreptul  de  autor  și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care  au  întrerupt  activitatea,  ca  urmare  a  măsurilor  de  prevenire  și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

Art.  24. – Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și  pentru  stabilirea  unor  măsuri  în  domeniul  protecției  sociale  în contextul  situației  epidemiologice  determinate  de  răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv ale actelor normative care o modifică și/sau o completează ori care cuprind dispoziții care privesc aplicarea prevederilor sale, se aplică în  continuare,  fără  întrerupere,  de  la  data  încetării  stării  de  urgență instituite  prin  decret,  potrivit  art.  93  alin. (1) din Constituția României, republicată,  pentru  toate  domeniile  de  activitate  în  care se  mențin  restricții, până  la  ridicarea  acestora,  dar  nu  mai   târziu de data de 31 decembrie 2020.

Art.  25. – (1) Pe durata stării de alertă, angajații din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcție  de  volumul  de  activitate  al  instituției  în  vederea  realizării scopului prezentei legi.(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se va face cu respectarea unui număr de maximum 48 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Art.  26. – (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuțiilor de serviciu legate de instituirea și aplicarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, persoanele din instituțiile publice care au în atribuții prevenirea contaminării și combaterii efectelor COVID-19,  pot fi  suspendate  din  funcție,  potrivit  normei  proprii  de  organizare  și funcționare a instituției sau autorității publice, după caz. Suspendarea încetează de drept la data încetării stării de alertă.

(2)    Posturile    devenite    vacante    temporar    prin    aplicarea suspendării prevăzută la alin. (1) pot fi ocupate de funcționari publici sau  personal  contractual, prin numire de către autoritatea competentă, fără concurs.

(3)  Suspendarea  din  funcție  dispusă  în  condițiile  alin.  (1)  și numirea dispusă în condițiile alin. (2) încetează de drept la încetarea stării de alertă.

Art.  27. – (1)  Instituțiile  și  autoritățile  publice  pot  angaja personal fără concurs, în funcție de nevoile determinate de prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă și exclusiv pentru activități legate de aceasta, pentru  o durată determinată, ce nu poate depăși 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

(2) Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile Ordonanței  de  urgență  a  Guvernului  nr.  57/2019  privind  Codul administrativ,  cu  modificările  și  completările  ulterioare,    numirile  în funcțiile publice sau de înalt funcționar public pot fi făcute doar dacă îndeplinesc  condițiile  de  a  fi  funcționar  public  sau,  după  caz,  înalt funcționar public și numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege și pentru o durată determinată de maxim 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

(3)  Pe durata stării de alertă, în instituțiile și autoritățile publice se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcțiilor vacante și temporar vacante, cu excepția celor prevăzute la alin. (1) și (2), precum și la art. 11 și 12.

Art.  28. – (1)  Pe  durata  stării  de  alertă,  prevederile  Legii nr.  19/2020  privind  acordarea  unor  zile  libere  părinților  pentru supravegherea  copiilor,  cu  modificările  și  completările  ulterioare,  în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, se aplică până la finalizarea cursurilor anului școlar.

(2) În aplicarea alin. (1), miniștrii sunt abilitați să emită ordine pentru personalul din subordine.

Art.  29. – Pe  durata stării de alertă, se  interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului  energetic  național,  în  unitățile  operative  de  la  sectoarele nucleare, în unitățile cu foc continuu, în unitățile sanitare șide asistență socială,  de  telecomunicații,  ale  radioului  și  televiziunii  publice,  în transporturile  pe  căile  ferate,  în  unitățile  care  asigură  transportul  în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.

Art.  30. – Prin  derogare  de  la  prevederile  art.  81  alin.  (4)  din Legea  nr.  53/2003,  republicată,  cu  modificările  și  completările ulterioare, în cazul personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială,  de  asistență  medico-socială  și  în  instituțiile  din  domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, termenele de preaviz nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă.

Art. 31. – Pe durata stării de alertă, pentru angajații români care urmează să desfășoare activitate în străinătate, autoritățile competente dispun măsuri speciale de protecție.

SECȚIUNEA a 4-a

Domeniul transporturilor și infrastructurii

Art.  32. – (1)  În  scopul    prevenirii contaminării  cu  noul coronavirus   SARS   Cov-2  și  pentru  asigurarea  bunei  desfășurări  a transportului   de   persoane   pentru   fiecare   tip   de   transport   terestru, subteran, aerian sau naval, se instituie restricții și măsuri în condițiile prezentei legi, cu respectarea măsurilor de protecție sanitară.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se instituie la propunerea Comitetului  național  pentru  situații  speciale  de  urgență,  denumit  în continuare CNSSU, prin ordin al ministrului afacerilor interne. Măsurile propuse  de  CNSSU  privind  activitățile  de  transport  se  avizează  de ministrul transporturilor infrastructurii și comunicațiilor.

Art.  33. – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului aerian, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire  la:  igiena  și  dezinfecția  spațiilor  comune,  echipamentelor, mijloacelor de transport și aeronavelor, procedurile și protocoalele din interiorul  aeroporturilor  și  aeronavelor,  regulile  de  conduită  pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării  pasagerilor  și  personalului  ce  activează  în  domeniul transportului aerian.

Art.  34. – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului feroviar, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire la: igiena și dezinfecția spațiilor comune din gări, halte, stații sau puncte de oprire, a echipamentelor și garniturilor de tren, procedurile și protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, stațiilor sau punctelor de oprire dar și în interiorul vagoanelor și garniturilor de tren, gradul și modul de ocupare  al  materialului  rulant,  regulile  de  conduită  pentru  personalul operatorilor  și  pentru  pasageri,  precum  și  privitor  la  informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului feroviar.

Art.  35. – Pe durata stării de alertă, în domeniul  transportului rutier, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire  la:  igiena  și  dezinfecția  mijloacelor  de  transport  persoane, procedurile și protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul și modul de ocupare al mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului rutier.

Art.  36. – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului naval ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire  la:  igiena  și  dezinfecția  navelor  de  transport  persoane, procedurile și protocoalele din  interiorul  navelor  de  transport  persoane, gradul și modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită  pentru  personalul  operatorilor  și  pentru  pasageri,  precum  și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării  pasagerilor  și  personalului  ce  activează  în  domeniul transportului naval.

Art.    37. – Ministerul  Transporturilor,  Infrastructurii  și Comunicațiilor,  la  propunerea  CNSSU,  poate  lua  măsuri,  respectiv restricții, în domeniul transportului intern și internațional de mărfuri și persoane,  precum  și  în  domeniul  comunicațiilor,  de  comun  acord  cu miniștrii de resort din statele membre ale Uniunii Europene, sau celelalte state, după caz.

SECȚIUNEA a 5-a

Domeniul educație și cercetare

Art. 38. – (1) Pe durata stării de alertă, activitățile didactice ce impun  prezența  fizică  a  antepreșcolarilor,  preșcolarilor,  elevilor  și studenților în unitățile și instituțiile de învățământ se pot suspenda, la propunerea   CNSSU,   prin   ordin   comun   al   ministrului   educației  și cercetării și al ministrului sănătății.

(2) Durata suspendării prevăzută la alin. (1) poate depăși durata stării de alertă, în funcție de perioada rămasă din anul școlar și de stadiul procesului de învățământ.

Art.  39. – (1)  Începând  cu  data  intrării în vigoare a prezentei legi și până la eliminarea restricțiilor privind adunările publice de către autoritățile de resort, unitățile de învățământ preuniversitar organizează activități din planurile de învățământ și în mediul online.

(2) În situația în care activitățile nu pot fi desfășurate conform prevederilor  alin.  (1),  pentru  a  asigura  accesul  egal  la  educație, inspectoratele școlare/inspectoratul școlar al municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar au obligația să asigure resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, în conformitate cu instrucțiunile ministrului educației și cercetării.

(3)  Derularea  activităților  prevăzute  la  alin.  (2),  precum  și modul de recuperare a conținuturilor din programele școlare care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educației și Cercetării.

Art.  40. – (1)  Pe  perioada  stării  de  alertă,  precum  și  pe  tot parcursul   anului   universitar   2019 -2020,  instituțiile  de  învățământ superior   din   sistemul  național  de  învățământ,  în  baza  autonomiei universitare cu respectarea calității actului didactic, pot utiliza metode didactice  alternative  predare -învățare-evaluare,  în  format  online,  în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2020  privind luarea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ. De  asemenea,  se  pot  desfășura  online  și  examenele  de  finalizare  a studiilor  de  licență,  de  masterat  sau  a  programelor  de  studii postuniversitare,  susținerea  tezelor  de  doctorat,  susținerea  tezelor  de abilitare.

(2) Activitățile didactice și de cercetare prevăzute la art. 287 din Legea  educației  naționale  nr.  1/2011,  cu  modificările  și  completările ulterioare, precum și examenele de finalizare a semestrelor și a studiilor de  licență  și  masterat,  susținerea  referatelor  și  a  tezelor  de  doctorat desfășurate online în anul universitar 2019 –2020, precum și pe toată perioada stării de urgență, necesitate sau alertă, în cadrul formelor de învățământ cu frecvență și cu frecvență redusă, la distanță se circumscriu prevederilor  art.  139  lit.  a)–c) din Legea nr. 1/2011,  cu modificările și completările ulterioare, și sunt recunoscute.

(3) Participarea  studenților  și studenților  doctoranzi,  care  pe perioada stării de urgență, necesitate sau de alertă au urmat activități de învățare și predare prin metode didactice alternative de comunicare, în format online, la examenele prevăzute de art. 143 și 144 din Legea nr. 1/2011,  cu  modificările  și  completările  ulterioare,  de  studenții  și studenții doctoranzi, se realizează potrivit  metodologiilor aprobate de instituțiile de învățământ universitar.

(4) În situația desfășurării activităților prevăzute la art. 287 în sistem online,  norma didactică se stabilește cu respectarea art. 287 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Art.  41. – Cu  avizul  CNSSU,  prin  ordin  comun  al  ministrului educației și cercetării și ministrului sănătății, se stabilescmăsuri pentru desfășurarea  activităților  în  unitățile  și  instituțiile  de  învățământ,  în condiții de siguranță sanitară, pentru finalizarea anului școlar aflat în curs  la  data  instituirii  stării  de  alertă,  precum  și  pentru  pregătirea începerii anului școlar următor.

Art.  42. – (1)  În  unitățile  de  învățământ  preuniversitar,  cu avizul CNSSU, prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și ministrului sănătății, se stabilesc măsuri pentru desfășurarea activităților de pregătire în vederea susținerii examenelor naționale și de certificare a competențelor profesionale, care presupun interacțiunea „față în față”, în condiții de protecție sanitară.

(2)  Susținerea  examenelor  naționale  și  de  certificare  a competențelor profesionale, care presupun interacțiunea „față în față” se organizează în condițiile prevăzute la alin. (1).

(3) Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a asigura elevilor și personalului didactic și nedidactic implicat, pe toată durata activităților prevăzute la alin. (1) și (2), numărul necesar de măști de protecție  ce  vor  fi  purtate  obligatoriu  în  spațiile  închise  din  incinta unităților de învățământ.

SECȚIUNEA a 6-a

Domeniul tineretului și sportului

Art.  43. – (1) Pe durata stării de alertă, în scopul prevenirii contaminării   cu   noul   coronavirus   SARS-CoV-2  a  participanților, activitățile  de  pregătire  fizică  în  cadrul  structurilor  sportive,  definite conform Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările  ulterioare,  constând  în  cantonamente,  antrenamente  și competiții sportive organizate pe teritoriul României, precum și accesul la bazele sportive sau spațiile în care se desfășoară activități sportive se vor  desfășura  în  condițiile  stabilite  prin  ordin  comun  al  ministrului tineretului  și  sportului  și  al  ministrului  sănătății,  pe  baza  hotărârii CNSSU.

Pe  durata  stării  de  alertă  autoritățile  locale  au  obligația  să  asigure accesul cetățenilor pentru desfășurarea activităților sportive în aer liber cu acordul CNSSU în parcurile localităților și pe terenurile de sport ale instituțiilor aflate în administrare.(2) Pe durata stării de alertă, în scopul susținerii structurilor sportive,  definite  conform  Legii  nr.  69/2000,  cu  modificările  și completările  ulterioare,  autoritățile  administrației  publice  locale  pot aproba, prin hotărârea consiliului local și/sau județean, după caz, diverse forme de sprijin  pentru  finanțarea cheltuielilor de funcționare sau de natură  salarială  ale  structurilor  sportive  care  își  au  sediul  pe  raza administrativ-teritorială ale acestora.  În  cazul  acestor  forme  de  sprijin, pe durata stării de alertă, nu sunt aplicabile prevederile legale privind ajutorul  de  stat  și  prevederile  Legii  nr.  350/2005  privind  regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare.

SECȚIUNEA a 7-a

Domeniul culturii și cultelor

Art.  44. – (1) Pe durata stării de alertă, activitatea instituțiilor muzeale,  a  bibliotecilor,  librăriilor,  cinematografelor,  studiourilor  de producție  de  film  și  audiovizual,  a  instituțiilor  de  spectacole  și/sau concerte, a centrelor și/sau a căminelor culturale și a altor instituții de cultură,  precum  și  evenimentele  culturale  în  aer  liber  și  festivalurile publice și private se vor putea desfășura potrivit unor regulamente ce prevăd  măsuri  de  protecție  sanitară  stabilite  prin  ordin  comun  al ministrului culturii și al ministrului sănătății.

(2)  În  situația  nerespectării  măsurilor  de  protecție  sanitară prevăzute  la  alin.  (1),  activitățile  menționate  pot  fi  suspendate  prin hotărârea CNSSU pe o perioadă determinată.

(3) Organizarea măsurilor de protecție sanitară și a condițiilor de desfășurare pentru activitățile prevăzute la alin. (1) pe perioada stării de  alertă  se  stabilesc prin  ordin  comun  al  ministrului  culturii  și ministrului sănătății, la propunerea CNSSU.

Art.  45. – (1)  Pe  durata  stării  de  alertă,  activitatea  cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de protecție sanitară stabilite, la propunerea CNSSU și cu avizul secretarului de stat pentru culte, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne.

(2) Regulile prevăzute la alin. (1) vor cuprinde măsuri privind accesul în lăcașele de cult, distanța minimă de siguranță.