[UPDATE: Publicare în M. Of. nr. 396/15.05.2020] CDEP. Proiect de Lege adoptat: măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 pe durata stării de alertă

15 mai 2020
Vizualizari: 1181

SECȚIUNEA a 8-a

Măsuri în domeniul insolvenței

Art. 46. – (1) Debitorul aflat în stare de insolvență la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvență poate, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor   Legii   nr.   85/2014   privind   procedurile   de   prevenire   a insolvenței și de insolvență, cu  modificările și completările ulterioare, fără  a  avea  însă  obligația  de  a  introduce această  cerere.  La  cererea adresată  tribunalului  va  fi  atașată  dovada  notificării    organului  fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței.

(2)  Dispozițiile  art.  66  alin.  (1)  din  Legea  nr.  85/2014,  cu modificările  și  completările  ulterioare,  nu  sunt  aplicabile  până  la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă și termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ până la aceeași dată, nu sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 66 alin. (2) și (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 47. – (1) Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 și a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

(2)  Pe  durata  stării  de  alertă,  în  cazul  debitorilor  care  și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al măsurilor adoptate pe perioada  stării  de  urgență,  instituită  prin  Decretul  Președintelui României   nr.   195/2020  și  prelungită  prin  Decretul  Președintelui României nr. 240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru  prevenirea  răspândirii  virusului  SARS-Cov-2,  menținute,  după caz, și în perioada stării de alertă, valoarea-prag prevăzută la art.  5  pct. 72 din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori.

Art.  48. – În  cazul debitorului care și-a  întrerupt  activitatea total  sau  parțial  ca  efect  al  măsurilor  adoptate  în  perioada  stării  de urgență, instituită prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 și prelungită  prin  Decretul  Președintelui  României  nr.  240/2020,  de autoritățile  publice  competente  potrivit  legii,  pentru  prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul  SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă, creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenței numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice  mijloc,  inclusiv  prin  mijloace  electronice,  de  încheiere  a  unei convenții de plată.

Art.  49. – (1)  În  procedurile  de  concordat  preventiv  aflate  în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada în care se desfășoară negocierile  asupra  proiectului  de  concordat  preventiv  se prelungește cu 60 de zile. În funcție de etapa în care se află debitorul, perioada  de  elaborare  a  ofertei  de  concordat  se  prelungește,  în  mod corespunzător,  cu  maximum  60  de  zile  sau,  după  caz,  perioada  de negociere a ofertei de concordat se prelungește, în mod corespunzător, cu maximum 60 de zile.(2)   În   cazul   debitorului   aflat   în   executarea   concordatului preventiv  la  data  intrării  în  vigoare  a  prezentei  legi,  perioada  pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat se prelungește, în mod corespunzător, cu 2 luni.

Art. 50. – (1) Dacă debitorul se află în perioada de observație la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungește cu 3 luni. Corelativ,  termenul  în  care  categoriile  de  persoane  îndreptățite  pot propune un plan de reorganizare se prelungește cu 3 luni, inclusiv în cazul  în  care  termenul  de  depunere  a  planului,  prevăzut  de  lege,  a început să curgă.

(2) În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, era  depus  un  plan  de  reorganizare  la  dosarul  cauzei,  dar,  urmare efectelor  pandemiei  de  COVID-19,  s-au  modificat  perspectivele  de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele  financiare  disponibile  și  cu  cererea  pieței  față  de  oferta debitorului, persoanele îndreptățite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să depună  un  plan  de  reorganizare  modificat,  notificând  creditorii,  prin grija  administratorului judiciar, asupra acestei intenții, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 51. – (1) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungește cu două luni.

(2) Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care și-a  întrerupt activitatea  total  ca  efect  al  măsurilor  adoptate  de  autoritățile  publice competente  potrivit  legii,  pentru  prevenirea  răspândirii  pandemiei  de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la  intrarea  în  vigoare  a  prezentei  legi,  suspendarea  executării  planului pentru un termen care nu poate depăși două luni. Cererea se judecă de urgență, pe bază de înscrisuri, fără citarea părților. Încheierea pronunțată de judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, termenele prevăzute reducându-se la jumătate.

(3) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al măsurilor adoptate de autoritățile publice competente potrivit  legii,  pentru  prevenirea  răspândirii  pandemiei  de  COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăși o durată totală a derulării sale de 5 ani, și se poate modifica, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile prevăzute la art.139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Art.  52. – Pentru debitorul care și-a  întrerupt  activitatea  total sau  parțial  ca  efect  al  măsurilor  adoptate  de  autoritățile  publice competente  potrivit legii,  pentru  prevenirea  răspândirii  pandemiei  de COVID-19, pe durata stării de urgență și/sau de alertă,  durata inițială de executare a planului de reorganizare, prevăzută de art. 133 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăși o durată totală a derulării planului de 5 ani, și a modificării, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile art. 139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

SECȚIUNEA a 9-a

Domeniul executării pedepselor, măsurilor educative și a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

§1. Executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art. 53. – (1) Măsura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a), art. 93 alin. (1) lit. a) și la art. 101  alin.  (1)  lit.  a)  din  Legea  nr.  286/2009  privind  Codul  penal,  cu modificările și completările ulterioare, precum și obligația prevăzută de art.  121  alin.  (1)  lit.  e)  din  Legea  nr.  286/2009  cu  modificările  și completările  ulterioare,  se  execută  prin  mijloace  de  comunicare  la distanță audio sau audio-video, în condiții care asigură confidențialitatea informațiilor și a datelor transmise, convorbirile realizându-se din sediul serviciului de probațiune și utilizând o conexiune de internet securizată.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

(2)   Prezentarea   persoanei   supravegheate   la   serviciul   de probațiune, la datele fixate de către consilierul de probațiune, are loc doar în cazuri excepționale, precum imposibilitatea realizării întrevederii prin   mijloace   de   comunicare   la   distanță,  împlinirea  termenului  de supraveghere în 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, riscul mare de săvârșire de noi infracțiuni, necesitatea comunicării conținutului unor hotărâri  judecătorești  sau  a  unor  modificări  intervenite  în  executarea acestora ori nerespectarea măsurilor și obligațiilor de către persoanele aflate în evidență.

(3)  Criteriile  de  prioritizare  a  cazurilor  în  care  întrevederile  cu persoanele  supravegheate  se  realizează  la  sediul  serviciului  de probațiune, precum și modalitatea de aplicare a acestora se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcției Naționale de Probațiune.

(4) Întrevederile derulate la sediul serviciului de probațiune în condițiile  alin.  (2)  și  (3)  sunt  precedate  de  activități  de  pregătire  a acestora, realizate prin modalități de comunicare la distanță cu persoana supravegheată, pentru a facilita realizarea scopului întâlnirii.

(5)    Întrevederile    cu    persoanele    supravegheate    la    sediul serviciului  de  probațiune  se  realizează  cu  respectarea  regulilor  de distanțare  socială,  precum  și  a  măsurilor  de  prevenție  și  siguranță medicală, care se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcției Naționale de Probațiune.

Art. 54. – (1) Măsura de supraveghere referitoare la primirea de către  persoanele  supravegheate  a  vizitelor  consilierului  de  probațiune desemnat cu supravegherea, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) lit. b) și la art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 cu modificările și completările ulterioare, se execută numai în cazurile și potrivit criteriilor prevăzute la art. 53 alin. (2) și (3).

(2)  Vizitele  consilierului  de  probațiune  manager  de  caz  la locuința persoanei condamnate se desfășoară cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 53 alin. (4) și (5).

Art.  55. – (1)  Executarea  obligației  de  a  urma  un  curs de pregătire școlară sau de calificare ori formare profesională, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. a), art. 93 alin. (2) lit. a), art. 101 alin. (2) lit. a) și la art.  121  alin.  (1)  lit.  a)  din  Legea  nr.  286/2009  cu  modificările  și completările ulterioare se realizează potrivit modalității în care instituția din comunitatea la care a fost înscrisă persoana supravegheată derulează cursurile școlare, de calificare sau de formare profesională, prin prezența fizică a participanților sau în mediul online.

(2)  În  situația  în  care  cursurile  de  pregătire  școlară  sau  de calificare ori formare profesională la care sunt înscrise sau urmează a fi înscrise  persoanele  supravegheate  sunt  suspendate,  iar  executarea  nu  se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere, al duratei supravegherii  sau  al  măsurii  educative  neprivative  de  libertate, consilierul  de  probațiune  manager  de  caz  face  demersuri  pentru  a identifica o altă instituție din comunitate în care se derulează cursuri, sau, după caz, demersuri pentru modificarea conținutului obligației, în condițiile legii, ori înștiințează instanța despre imposibilitatea obiectivă de executare și face mențiune despre aceasta în raportul final.

Art.   56. – (1)  Obligația  persoanelor  supravegheate  de  a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit. b) și la art. 101 alin. (2) lit. b)din Legea nr. 286/2009 cu modificările și completările ulterioare, fie că sunt individuale sau de grup ori că sunt derulate în cadrul serviciilor de probațiune sau în colaborare cu instituțiile din comunitate, se execută prin modalități de comunicare audio-video la distanță, în condiții care să asigure    confidențialitatea  informațiilor  și  a  datelor  transmise, convorbirile   realizându-se  din  sediul  serviciului  de  probațiune  și utilizând o conexiune de internet securizată.

(2)  Programele  de  reintegrare  socială  în  varianta  de  lucru individual  ori  programele  de  grup  adaptate  la  modalitatea  de  lucru individual pot fi derulate la sediul serviciului de probațiune sau la sediul instituțiilor din comunitate abilitate numai în cazurile în care executarea acestei obligații a început anterior declarării stării de urgență și a fost suspendată pe durata acesteia, precum și în cazurile al căror termen de supraveghere expiră în 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, iar obligația  nu  a  fost  executată  și  programul  nu  poate  fi  finalizat  prin modalități de comunicare audio-video la distanță.

(3)  Regulile  privind  desfășurarea  programelor  de  reintegrare socială în varianta de lucru individuală și a programelor de grup adaptate la  modalitatea  de  lucru  individual  se  aplică  tuturor  instituțiilor  din comunitate  implicate  în derularea  unor  astfel  de  programe,  în  limitele resurselor materiale disponibile la nivelul acestor instituții.

(4)  În  situația  în  care  executarea  programelor  de  reintegrare socială  în  instituțiile  din  comunitate  nu  se  poate  realiza  până  la împlinirea  termenului  de  supraveghere  sau  al  duratei  supravegherii, consilierul  de  probațiune  manager  de  caz  face  demersuri  pentru  a identifica o altă instituție din comunitate în care se derulează astfel de programe,  sau,  după  caz,  demersuri  pentru  modificarea  conținutului obligației, ori înștiințează instanța despre imposibilitatea obiectivă de executare și face mențiune despre aceasta în raportul final.

Art.  57. – (1) Obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, prevăzută la art. 64, art. 85 alin. (2) lit. b) și art. 93 alin.  (3)  din  Legea  nr.  286/2009  cu  modificările  și  completările ulterioare se pune în executare cu prioritate pe perioada stării de alertă în cazurile al căror termen ori durată de supraveghere se împlinește în șase luni  de  la  data intrării în vigoare a legii,  și în cazurile în care timpul rămas  până  la  împlinirea  termenului  sau  duratei  supravegherii  nu permite executarea integrală.

(2)  Obligația  de  a  presta  o  muncă  neremunerată  în  folosul comunității  se  execută  cu  prioritate  în spații  deschise  și,  în  cazuri excepționale,  în  spații  închise,  cu  respectarea  regulilor  de  distanțare socială, a măsurilor de prevenție și siguranță medicală.

(3)  În  situațiile  în  care  desfășurarea  muncii  în  folosul comunității nu este posibilă în condițiile prevăzute la alin. (1), serviciul de probațiune va efectua demersurile necesare pentru modificarea felului muncii  în  cadrul  aceleiași  instituții  sau,  după  caz,  pentru  prestarea activității în cadrul unei alte instituții din comunitate, inclusiv în cazul în care  instituția  din  comunitate  este  o  unitate  spitalicească,  un  centru rezidențial subordonat autorităților locale sau o instituție în care au fost confirmate  persoane  infectate  cu  virusul  SARS-CoV-2, ori înștiințează instanța despre imposibilitatea obiectivă de executare și face mențiune despre aceasta în raportul final.

Art.   58. – În  situația  în  care,  pe  durata  termenului  de supraveghere,  consilierul  de  probațiune  manager  de  caz  constată  că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau  nu execută  obligațiile  ce  îi  revin,  în  condițiile  stabilite  la  art.  53-57, procedează, după caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau (3) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare,  ori  potrivit  art.  101  alin.  (1), (3) sau (4) din aceeași lege.

Art.  59. – (1) Întrevederea  sau  întrevederile  dintre  consilierul de  probațiune  și  inculpații  minori  ori  majori  pentru  care  organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare se desfășoară prin mijloace de comunicare la distanță audio sau audio-video, în condiții care să asigure  confidențialitatea informațiilor transmise, convorbirile realizându-se  din  sediul  serviciului  de  probațiune  și  utilizând  o conexiune de internet securizată.

(2)  Dispozițiile  alin.  (1)  se  aplică  și  în  ceea  ce  privește interacțiunea  consilierului  de  probațiune  cu  alte  persoane  care  pot furniza informații utile în legătură cu persoana evaluată.

(3) Interacțiunea nemijlocită a consilierului de probațiune  cu persoana evaluată ori cu alte persoane care pot furniza informații despre aceasta se realizează numai dacă nu există posibilitatea comunicării prin mijloace de comunicare la distanță, audio ori audio-video  ori  în  acele situații în care consilierul de probațiune apreciază că pentru acuratețea evaluării,  este  necesar  contactul  direct  cu  persoana  evaluată  ori  cu persoana care oferă informații.

(4)  Dispozițiile  alin.  (1)–(3)  se  aplică  și  în  ceea  ce  privește referatele și rapoartele de evaluare întocmitepe  perioada  supravegherii de  către  consilierii  de  probațiune  manageri  de  caz  cu  privire  la persoanele supravegheate minore sau majore.

Art.  60. – (1)  Directorul  general  al  Direcției  Naționale  de Probațiune dispune prin decizie măsurile necesare pentru ca activitatea în cadrul serviciilor de probațiune, precum și în cadrul structurii centrale a  Direcției  Naționale  de  Probațiune  să  se  realizeze  cu  respectarea regulilor  de  distanțare  socială,  a  măsurilor  de  prevenție  și  siguranță medicală,  în  acest  scop  putând  fi  luate  măsuri  precum  limitarea numărului de persoane în spațiile de așteptare și în birouri, introducerea programului  de  lucru  decalat  al  angajaților  sau  în  schimburi  sau desfășurarea activității în regim de telemuncă, acolo unde este posibil.

(2) Activitatea structurilor prevăzute la alin. (1) se realizează cu respectarea măsurilor de igienă, care presupun dezinfectarea regulată a spațiilor  și  cu  purtarea  în  mod  obligatoriu  a  unor  echipamente  de protecție, precum măști, mănuși, viziere.

(3)   Accesul   tuturor   persoanelor   în   sediile   serviciilor   de probațiune  se  realizează  cu  purtarea  în  mod  obligatoriu  a  unor echipamente de protecție, precum măști și mănuși.

§2. Executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art. 61. – (1) Cu privire la executarea pedepselor și a măsurilor privative  de  libertate  dispuse  de  organele  judiciare  în  cursul  procesului penal, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pot fi dispuse următoarele măsuri excepționale:

a) acordarea vizitei  cu  dispozitiv  de  separare,  indiferent  de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate;

b) organizarea activităților din programul zilnic la care participă persoanele private de libertate, precum activități și programe educative, culturale, terapeutice, de  consiliere  psihologică  și  asistență  socială, moral-religioase,  instruire  școlară  și  formare  profesională,  plimbare zilnică, astfel încât să se respecte timpul minim prevăzut de dispozițiile legale  și  desfășurarea  acestora  în  grupuri  restrânse,  cu  purtarea echipamentului  de  protecție  individuală  și  respectarea  regulilor  de distanțare socială;

c) desfășurarea activităților lucrative, cu respectarea regulilor de distanțare socială, precum și a măsurilor de prevenție și siguranță medicală, respectiv cu purtarea echipamentului de protecție individuală;

d) restricționarea activității de transfer a unor efective mari de persoane private  de  libertate  între  locurile  de  deținere,  cu  excepția situațiilor impuse de urgențele medicale, solicitările exprese formulate de  organele  judiciare  sau  schimbarea  regimului  de  executare,  numai dacă în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum și a transferurilor din motive de siguranță;

e) realizarea accesului   persoanelor   vizitatoare   în   locul   de deținere  numai  cu  echipamentul  propriu  de  protecție,  în  vederea respectării măsurilor de prevenție și siguranță medicală;

f) acordarea dreptului  la  comunicări  online,  indiferent  de situația  disciplinară  a  persoanei  private  de  libertate  și  periodicitatea legăturii cu familia;

g) amânarea exercițiului dreptului la vizită intimă și punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieșire din penitenciar, dacă prin acordarea acestora sunt afectate măsurile de prevenție și siguranță medicală;

h) relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte locuri  de  deținere,  indiferent  de  profilul acestora,  în  centre educative/centre  de  detenție,  sau  în  alte  stabilimente  ori  facilități  de cazare  aparținând  unităților  care  fac  parte  din  sistemul  național  de apărare, ordine publică și siguranță națională, în situația existenței unui risc   epidemiologic crescut   sau   operativ,   extins   la   nivelul   unui penitenciar,   cu   afectarea   persoanelor   private   de   libertate   sau   a personalului;

i) stabilirea regulilor  de  distanțare  socială,  a  măsurilor  de prevenție și siguranță medicală necesar a fi respectate;

j) paza și  supravegherea   persoanelor   private   de   libertate internate în unități sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital,  se poate  realiza  prin  monitorizare  video  de  la  distanță,  cu  acordul medicului  curant  și  cu  informarea  prealabilă  a  persoanei  private  de libertate cu privire la obligațiile și interdicțiile pe care le are pe perioada în care se află internată; pot fi aplicate și măsuri de siguranță prevăzute de legislația privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(2) Măsurile dispuse potrivit alin. (1) trebuie să fie proporționale cu situația care le-a determinat și se comunică, de îndată, ministrului justiției, împreună cu motivele care au stat la baza adoptării acestora.

(3) La încetarea situației care a determinat dispunerea măsurilor potrivit  alin.  (1),  administrația  locului  de  deținere  procedează  la acordarea, eșalonată, a drepturilor al căror exercițiu a fost amânat pe durata stării de alertă, precum și la punerea în aplicare a recompenselor cu  permisiunea  de  ieșire  din  penitenciar  în  condițiile  prevăzute  de legislația în vigoare.

§3. Dispoziții privind ascultarea persoanelor private de libertate

Art. 62. – În cauzele penale, dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor  părților,  persoanele  private  de  libertate  sunt  audiate  prin videoconferință la locul de deținere, fără a fi necesar acordul acestora.

§4. Organizarea activității polițiștilor de penitenciare

Art. 63. – (1) Polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii. Modificarea locului și/sau felului muncii polițistului de penitenciare se realizează în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară.

(2) Concediul de odihnă, de odihnă suplimentar, fără plată, de studii și pentru formare profesională al polițistului de penitenciare, poate fi  întrerupt  unilateral  de  către  directorul  unității  în  care  polițistul  de penitenciare își desfășoară activitatea, în raport de necesitățile și situația operativă  existente  la  nivelul  unității  unde  este  încadrat  polițistul  de penitenciare sau al altei unități din poliția penitenciară.

CAPITOLUL III

Răspunderi și sancțiuni

Art.   64. – Încălcarea  prevederilor  prezentei  legi  atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Art.  65. – Constituie contravenții, în măsura în care  nu  sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă:

a) neluarea de către conducătorii serviciilor de asistență socială, a măsurilor stabilite  conform  5  alin.  (1)  lit.  e),  referitoare  la adaptarea programului de lucru sau la permanentizarea activității;

b) neluarea de către conducătorii autorităților sau instituțiilor la nivelul cărora sunt  constituite  centrele  operative  pentru  situații  de urgență, a măsurilor pentru permanentizarea activității acestora, conform art.5 alin.(1) lit.f);

c) neexecutarea măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. a), referitoare la evacuarea temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil  a  fi  afectată,  de  către  personalul  instituțiilor  și autorităților publice desemnate să pună în aplicare aceste măsuri;

d) împiedicarea de  către  orice  persoană  fizică,  a  executării măsurilor de evacuare temporară a  persoanelor și  bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit.a);

e) împiedicarea de  către  orice  persoană  fizică,  a  distribuirii ajutoarelor de primă necesitate pentru persoanele și animale afectate, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. b);

f) neefectuarea lucrărilor stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. c), referitoare  la  modificarea  de  urgență  a  mediului  înconjurător  și infrastructurii,  de  către  personalul  instituțiilor  și  autorităților  publice desemnate prin hotărâri ale comitetelor pentru situații de urgență să pună în aplicare aceste măsuri;

g) împiedicarea de  către  orice  persoană  fizică,  a  efectuării lucrărilor stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. c), referitoare la modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii;

h) nerespectarea de  către  persoanele  fizice,  a  măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d);

i) nerespectarea de  către  persoanele  fizice,  a  măsurilor  de izolare la domiciliu stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d);

j) nerespectarea interdicțiilor  stabilite  conform  5  alin. (3) lit. a), de a organiza mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori întruniri denatura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise;

k) participarea persoanelor  fizice  la  mitinguri,  demonstrații, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori la  întruniri  de  natura  activităților  culturale,  științifice,  artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, interzise în conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a);

l) desfășurarea de  către  organizatori,  a  unor  mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, ori a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, cu nerespectarea măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a);

m) circulația persoanelor, pietonală sau cu vehicule, în locurile și, după caz,  în  intervalele  orare  în  care  aceasta  a  fost  interzisă  sau restrânsă potrivit art. 5 alin. (3) lit. b);

n) nerespectarea de  către  persoanele  fizice,  a interdicției  de ieșire  din  zonele  stabilite  în  conformitate  cu  5  alin. (3)  lit. c),  sau încălcarea intervalelor orare în care este permisă ieșirea din aceste zone;

o) nerespectarea de  către  persoanele  fizice,  a  interdicției  de ieșire  din  clădirile,  localitățile  sau  zonele  geografice  în  care  a  fost instituită carantina potrivit art. 5 alin. (3) lit. c);

p) nerespectarea de către operatori, a măsurilor stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. d),    referitoare    la    restrângerea    sau    interzicerea transporturilor   rutiere,   feroviare,   maritime,   fluviale,   aeriene   sau   cu metroul ori încălcarea intervalelor orare în care acestea sunt permise;

q) nerespectarea de  către  conducătorii  instituțiilor  sau operatorilor economici, a condițiilor stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f), referitoare  la  desfășurarea  activității  acestor  instituții  sau  operatori economici;

r) nerespectarea de  către  conducătorii  instituțiilor  sau operatorilor economici, a măsurilor stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f), referitoare  la  suspendarea  temporară a activității acestor instituții sau operatori economici;

s) neefectuarea lucrărilor pentru demolarea parțială sau totală a unor construcții, instalații sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri, de către persoanele fizice sau juridice ori de către personalul instituțiilor și autorităților publice desemnate potrivit art. 5 alin. (4) lit. g);

ș)  împiedicarea  de  către  orice  persoană  fizică,  a  efectuării lucrărilor  pentru  demolarea  parțială  sau  totală  a  unor  construcții, instalații  sau  amenajări,  mutarea/dezmembrarea  unor  bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri, stabilite potrivit art. 5 alin. (4) lit. h).

Art.  66.– Contravențiile prevăzute la art. 65 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500 lei la 2500 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) și ș);

b) cu amendă de la 1000 lei la 5000 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. a), b), f), i), o), q) și s);

c) cu amendă  de  la  2000  lei  la  10000  lei  contravențiile prevăzute la art. 65 lit. l), r) și t);

d) cu amendă  de  la  3000  lei  la  15000  lei  contravențiile prevăzute la art. 65 lit. j) și p).

Art. 67. – (1) Constatarea contravențiilor prevăzute la art.65 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.66 se fac de către subofițeri și ofițeri de pompieri și protecție civilă cu atribuții de îndrumare, control și constatare, anume desemnați de inspectorul general.

(2) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 65 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 66 se fac de către:

a)  inspectorii  de  muncă,  pentru  contravențiile  prevăzute  la art. 65 lit.a), q) și r);

b) personalul de  control  din  cadrul  Departamentului  pentru Situații  de  Urgență,  precum  și  subofițerii  și  ofițerii  de  pompieri  și protecție civilă, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), s), ș) și t);

c) agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi, polițiștii locali, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. d), e), g), h), i), j), k), l), m), n), o), r) și ș);

d) personalul direcțiilor  de  sănătate  publică,  pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. h) și i);

e) personalul desemnat    de    Ministerul    Transporturilor, Infrastructurii  și  Comunicațiilor,  pentru  contravențiile  prevăzute  la art. 65 lit. p);

f) agenții și  ofițerii  de  poliție  rutieră,  pentru  contravențiile prevăzute la art. 65 lit. p), referitoare la transportul rutier.

Art.  68. – Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic  al  contravențiilor,  aprobată  cu  modificări  și  completări  prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art.  69. – (1)  Contravenientul  poate  achita,  în  termen  de  cel mult  15  zile  de  la  data  înmânării  sau  comunicării  procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute de lege.(2) Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravențiile prevăzute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat.

Art.  70. – Prin  derogare  de  la prevederile  art.  4  alin.  (2)  din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin  Legea  nr.  180/2002,  cu  modificările  și  completările  ulterioare, dispozițiile art. 66 intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL IV

Dispoziții finale

Art.  71. – (1)  În  vederea  punerii  în  aplicare  a  măsurilor prevăzute  de  prezenta  lege,  Guvernul  adoptă  hotărâri,  la  propunerea ministerelor de resort sau a CNSSU.

(2)  În  vederea aplicării măsurilor prevăzute de prezenta lege, ministerele și celelalte autorități responsabile, la propunerea CNSSU, după caz, emit ordine și instrucțiuni.

Art.  72. – (1)  Dispozițiile  prezentei  legi  se  completează  cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor prezentei legi.

(2)  Pentru  starea  de  alertă  instituită  pentru  prevenirea  și combaterea unei pandemii COVID-19, dispozițiile art. 2 lit. f) și m), art. 4 alin. (1)  lit. b),  alin. (2),  (5) și (6), art. 20 lit. c) și d), art. 21 lit. c), art. 22 lit. c),  art. 23  lit. c),  art. 24  lit. c)  și  art. 42  din  Ordonanța  de  urgență  a Guvernului  nr. 21/2004  privind  Sistemul  Național  de  Management  al Situațiilor  de  Urgență,  publicată  în  Monitorul  Oficial  al  României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile.

 

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

[UPDATE: Publicare în M. Of. nr. 396/15.05.2020] CDEP. Proiect de Lege adoptat: măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 pe durata stării de alertă was last modified: mai 15th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.