Aspecte semnificative din activitatea desfășurată în ultima perioadă de profesiile liberale din UE

UNBR a publicat următorul comunicat de presă al Uniunii Profesiilor Liberale din România privind aspecte semnificative din activitatea desfășurată în ultima perioadă de profesiile liberale din Uniunea Europeană:

1) Comisia Europeană este preocupată de facilitarea furnizării de servicii transfrontalier

La data de 25 mai 2016, Comisia Europeană a lansat o Consultarea publică cu privire la stabilirea de modalități care să conducă la facilitarea furnizării de servicii într-un alt stat membru de către profesioniștii liberali.

ELZBIETA BIENKOVSKA, Comisarul European pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și Întreprinderi Mici și Mijlocii a afirmat că serviciile reprezintă două treimi din economia europeană. Dar furnizarea de servicii transfrontalier se află la un nivel foarte scăzut, cu deosebire în domenii în care activează contabilii și inginerii.

Introducerea Pașaportului pentru servicii va ajuta pe furnizorii unor astfel de servicii să depășească barierele administrative. Prin promovarea dinamică a unor piețe a serviciilor, Piața Unică va asigura servicii mai ieftine și mai bune pentru consumatori.

Scopul Pașaportului pentru servicii este acela de a asigura furnizorilor legali de servicii certitudine și claritate cu privire la regulile cu care trebuie să se conformeze atunci când intenționează să opereze într-un alt stat membru.

Pașaportul pentru Servicii va simplifica procedurile administrative fără a proceda la schimbarea unui anumit număr de reguli sau la reducerea cerințelor legii muncii sau a protecției sociale cărora furnizorii trebuie să se conformeze.

Consultarea publică se va încheia la data de 26 iulie 2016.

2) Noi reglementări privind achizițiile publice în Ungaria

Directiva nr. 24/2014 a Uniunii Europene cu privire la reglementarea achizițiilor publice trebuia implementată în legislația statelor membre până în luna aprilie 2016.

Guvernul maghiar a decis să intensifice activitatea de implementare din următoarele considerente:

a) Este mai indicat să se înceapă proiecte în perioada fiscală europeană 2014-2020 cu o nouă reglementare în loc să fie introduse noi reglementări pe parcursul perioadei respective;

b) Există în Directivă o serie de posibilități de îmbunătățire a procesului privind adoptarea deciziilor cum ar fi:

• Luarea în considerare a competențelor personale ale salariaților firmei care depune cererea.
• Luarea în considerare a unei perioade de referință potrivită.
• Diferite căi de alegere a celui mai avantajos proiect.
• Luarea în considerare a costurilor ciclice de viață a proiectelor.

Camera Maghiară a Inginerilor, membru al Federației Europene a Asociațiilor

Inginerilor a avut un rol foarte important în discuțiile cu Guvernul pentru elaborarea reglementării.

Cele mai importante aspecte se referă la:

• 1) Decizia că un nou Act este necesar în loc de amendarea celui anterior;
• 2) Reglementarea nu trebuie să fie prea lungă urmând ca toate detaliile să fie reglementate de Guvern prin acte normative;
• 3) Colaborarea ulterioară dintre Autoritatea pentru Achizițiile Publice și Camera Inginerilor este percepută ca o posibilitate de a elabora ghiduri detaliate pentru legiuitori.

Legea achizițiilor publice a fost aprobată de Parlamentul maghiar și a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2015.

3. Grupul Interprofesional din Marea Britanie a organizat o Conferință cu privire la accesul în profesiile liberale

Grupul parlamentar britanic privind mobilitatea socială a demarat o cercetare al cărei scop este de a găsi calea cea mai bună pentru a îmbunătăți accesul în profesii.

Cercetarea are ca obiectiv identificarea punctelor de vedere ale profesiilor liberale cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse pentru a oferi condiții mai bune pentru tinerii mai puțin favorizați de a accede în profesiile liberale: ce măsuri trebuie avute în vedere și care sunt cele mai mari obstacole în fața îmbunătățirii accesului în astfel de activități profesionale.

Urmare acțiunii Grupului parlamentar menționat, Grupul interprofesional din Marea Britanie, membru al Consiliului European al Profesiilor Liberale a organizat în data de 17 mai 2016 o masă rotundă oferind membrilor săi și celor ai Forumului pentru Dezvoltarea Pregătirii Continue posibilitatea de a discuta aspectele principale ale cercetării demarate și de a schimba informații între aceștia.

Și profesiile liberale din Marea Britanie sunt supuse acțiunii de dereglementare. Astfel, recent, guvernul britanic a hotărât că pentru o mai mare transparență în activitatea profesiilor liberale, în organele lor de conducere să fie incluși reprezentanți ai autorităților publice și ai asociațiilor de pacienți/consumatori.

4. Reformarea Profesiilor Liberale în viziunea Comisiei Europene

La data de 18 mai 2016, Comisia Europeană a organizat la Charlemagne Building-Bruxelles o Conferință a Forumului pentru Piața Unică cu tema „Reformarea reglementărilor privind profesiile liberale. Rezultatele evaluării și căi de urmat”.

La Conferință au participat reprezentanți ai Comisiei Europene: LOWRI EVANS-Director General pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și Întreprinderii Mici și Mijlocii, MARTIN FHRON-Șeful Unității Calificări și Competențe Profesionale din cadrul Direcției Generale pentru Creștere, IRMFRIED SCHWIMANN-Director General Adjunct la Direcția Generală pentru Creștere, membri ai guvernelor francez, olandez, britanic, portughez, reprezentanți ai mediului academic și universitar.

Consiliul European al Profesiilor Liberale – CEPLIS a fost reprezentat de către RUDOLF KOLBE-Președinte, GAETANO STELLA-Prim-Vicepreședinte, FRANCOIS BLANCHECOTTE-Trezorier și THEODOROS KOUTROUBAS- Director General.

Conferința a fost moderată de MARTIN WATSON, Senior Consultant al firmei Prospex și Șeful Biroului acesteia din Uniunea Europeană.

Totodată, în cadrul Conferinței a avut o intervenție ELZBIETA BIENKOWSKA, Comisar European pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și Întreprinderi Mici și Mijlocii.

Comisia Europeană a prezentat participanților la Conferință două probleme de mare interes pentru profesiile liberale și anume:

1. a) Planurile Naționale de Acțiune pentru evaluarea reciprocă a profesiilor liberale;
2. b) Lansarea, în perioada ce urmează, a unei consultări publice privind aceste planuri naționale.

Printre cele 19 Planuri Naționale de Acțiune figurează și cel elaborat de Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice  și care a fost difuzat de CNRED asociațiilor de profesii liberale de curând, la solicitarea UPLR.

Un aspect care a suscitat o dezbatere aprinsă s-a referit la dereglementarea profesiilor liberale și care rămâne în continuare o problemă deosebit de importantă.

Reprezentantul Poloniei s-a referit la efectele recentei dereglementări a profesiilor liberale din această țară, iar cel al Germaniei a prezentat un studiu cu privire la potențialul dereglementării profesiilor liberale în acest stat.

Din partea Consiliului European al Profesiilor Liberale -CEPLIS au avut intervenții GAETANO STELLA, Prim-Vicepreședinte al CEPLIS și Președinte al Confederației Profesiilor Liberale din Italia – Confprofessioni și FRANCOIS BLACHECOTTE, Trezorierul CEPLIS și Președintele Comitetului Internațional al Uniunii Naționale a Profesiilor Liberale din Franța.

Referitor la „Consultarea cu privire la profesiile reglementate: Planurile Naționale de Acțiune și proporționalitatea în reglementare “ este de menționat faptul că ea a fost lansată de către Comisia Europeană la data de 27 mai 2016.

Potrivit Comisiei Europene, profesiile reglementate reprezintă împreună 22% din forța de muncă din Uniunea Europeană și sunt supuse la circa 6.000 de reglementări diferite.

Aceasta înseamnă că 47 milioane de cetățeni europeni au nevoie de o anumită autorizare pentru a putea lucra.

Comisia Europeană apreciază că reglementarea este uneori necesară pentru a asigura o anumită siguranță.

Totuși, riscurile existente în anumite profesii cum este cazul celor din sănătate nu sunt la același nivel în toate profesiile.

De aceea, potrivit Comisiei Europene, reglementatorii naționali trebuie să ia în calcul alte surse de reglementare precum ghidurile de protecție a consumatorilor naționali și pe cele ale Uniunii Europene, în loc să adauge un instrument necesar de control.

Comisia Europeană a relevat faptul că accesul în profesiile liberale diferă de la un  stat membru la altul în cee ace privește calificarea, dar și perioada de pregătire practică, precum și modul de înregistrare la o autoritate competentă sau prin aderarea la o organizație profesională.

Unii profesioniști liberali trebuie să achite o cotizație anuală fiind obligați totodată să urmeze o formare profesională continua, să se înregistreze etc.

Reglementarea poate limita activitățile profesionișțtilor sau forma legală pe care compania lor ar putea să o îmbrace.

În timp ce în unele profesii există o reglementare strictă, în unele țări s-a decis ca ele să nu fie deloc reglementate.

Comisia Europeană este de părere că o abundență de reglementare are un impact negativ asupra economiei și consumatorului european, că ea reprezintă o constrângere pentru mobilitatea profesioniștilor, bunurilor și serviciilor pe Piața Unică, că face dificil pentru cetățenii europeni să furnizeze sau să primească servicii într-un alt stat membru. Mai mult, ea poate crea serioase probleme în ceea ce privește politica în domeniul politicilor concurențiale, afectează prețurile și subminează abilitatea profesioniștilor de a intra pe piață.

Așa cum se prevede în Directiva nr. 2013/55/UE privind Recunoașterea Reciprocă a Calificărilor Profesionale, statele membre trebuie să elaboreze Planuri Naționale de Acțiune în care să prezinte rezultatul evaluării proporționalității lor în ceea ce privește reglementarea profesiilor liberale și identificarea oricărei cerințe de reformă.

Consultarea de mai sus va solicita respondenților să prezinte punctele lor de vedere cu privire la Planurile Naționale de Acțiune, în special referitor la:

• Schimbările specifice propuse de către statele membre;
• Orice alte schimbări pe care părțile interesate le consideră necesare, dar care nu au fost propuse de către statele membre;
• Opiniile părților interesate cu privire la modul în care statele membre trebuie să revizuiască reglementările lor și efectele acestora în scopul formulării concluziilor lor în timp ce elaborează Planurile Naționale de Acțiune.

În luna octombrie 2015, Comisia Europeană a adoptat o Strategie privind Piața Unică pentru bunuri și servicii care are drept scop să stimuleze creșterea economică și numărul locurilor de muncă în Europa.

Una dintre măsurile luată în cadrul Strategiei privind Piața Unică se referă la „introducerea unui cadru analitic pentru uzul statelor membre ale Uniunii Europene atunci când ele revizuiesc reglementarea cu scopul de a asigura că măsurile adoptate sunt proporționate și cel mai bine adaptate riscurilor pe care caută să le contracareze, dar fără a plasa sarcini care nu sunt necesare asupra profesiilor liberale”.

Respondenții sunt, de asemenea, chemați să prezinte opinia lor cu privire la această inițiativă astfel:

• Valoarea de implementare a prevederilor analizelor în momentul în care reglementează;
• Posibilele criterii ce trebuie adoptate în efectuarea analizelor;
• Ce impact are o astfel de metodologie asupra cadrului de reglementare.

Respondenții vor trebui să provină, în egală măsură, din cadrul autorităților publice și sectorul privat.

Un astfel de raport reprezintă o ocazie unică pentru a aduce vocea profesiilor liberale în fața Comisiei Europene.