„Arbitrajul în construcții ridică nu numai provocarea de a înțelege elementele tehnice ale speței, cât și aceea de a le prezenta într-o modalitate cât mai clară și precisă tribunalului arbitral, construind argumente juridice valabile pe baza elementelor tehnice”. Interviu cu av. Mihai Ionescu-Balea, Senior Associate, Oglindă & Partners

Cristian Pavel: Sunteți un avocat tânăr și ambițios, care a urcat vertiginos în cei aproape cinci ani de la absolvirea Facultății de Drept până în poziția meritorie de Senior Associate al societății Oglindă & Partners. De remarcat este hiperspecializarea dvs. în timp record într-o arie de expertiză de nișă – arbitrajul intern și internațional, completat firesc de zonele de achiziții publice, Drept contractual și Drept al Uniunii Europene. Cum s-a produs orientarea, alegerea dvs., de a vă dedica unui domeniu atât de hiperspecializat?

Mihai Ionescu-Balea: Orientarea mea către acest domeniu a venit cumva firesc. După finalizarea studiilor, am găsit în cadrul echipei Oglindă & Partners un mediu propice dezvoltării mele profesionale, în care ambiția și dorința de afirmare mi-au fost încurajate, fapt ce s-a potrivit bine cu una dintre principalele arii de expertiză ale Societății – arbitrajul intern și internațional.

Am fost atras de această arie de practică datorită nivelului ridicat la care se poartă dezbaterile juridice în arbitraj, datorită problemelor vaste și variate pe care le implică un arbitraj și, nu în ultimul rând, deoarece am înțeles că o carieră în arbitraj va aduce cu sine și dezvoltarea mea profesională în domenii conexe, cum sunt achizițiile publice, dreptul comercial și contractual, dreptul Uniunii Europene – toate fiind domenii cu o mare căutare pe piața de servicii juridice din România și nu numai.

Cristian Pavel: Cum reușiți să performați, armonizând cu bune rezultate aspectele complexe, de ordin tehnic, din domeniul construcțiilor, subtilitățile limbii engleze de specialitate și jurisprudența locală și europeană? Cum v-ați format și cum vă mențineți probitatea profesională într-un context atât de complicat?

Av. Mihai Ionescu-Balea, Senior Associate, Oglindă & Partners

Mihai Ionescu-Balea: Trebuie să recunosc că, la început, complexitatea problemelor ridicate de acest domeniu, dintre care ați amintit și dumneavoastră câteva, mi s-a părut copleșitoare. Însă, pe parcurs am înțeles că pentru a reuși este nevoie de dezvoltarea continuă a acestor soft skills, iar în timp am lucrat la a-mi forma mecanisme de gestionare a elementelor complexe dintr-un arbitraj intern sau internațional.

Spre exemplu, m-a ajutat conștientizarea faptului că este vorba despre o activitate continuă de dezvoltare – nu e de ajuns să te pui la punct cu doctrina și jurisprudența arbitrală din ultimii trei ani, spre exemplu, ca să te consideri pregătit pentru a gestiona un litigiu arbitral.

Este nevoie să te informezi constant, să te consideri într-un continuu proces de învățare și creștere profesională. Iar în timp, se formează obiceiuri bune și ajungi să îți formezi o bază teoretică și tehnică solidă, care se alimentează constant prin virtutea obiceiului.

Cristian Pavel: Este arbitrajul în construcții diferit față de orice alt arbitraj internațional? În ce sens?

Mihai Ionescu-Balea: Problemele ridicate de arbitrajul în construcții sunt de cele mai multe ori foarte tehnice și necesită un anume grad de înțelegere a pașilor tehnologici și a activității concrete a clientului. Doar așa consider că se poate construi o strategie câștigătoare. Ca avocat, arbitrajul în construcții ridică nu numai provocarea de a înțelege elementele tehnice ale speței, cât și aceea de a le prezenta într-o modalitate cât mai clară și precisă tribunalului arbitral, construind argumente juridice valabile pe baza elementelor tehnice. Aceasta mi se pare principala provocare în arbitrajul în construcții, fapt ce îl diferențiază de orice alt tip de arbitraj.

Cristian Pavel: Dacă vorbim despre un avocat direct implicat, care derulează proceduri arbitrale în domeniul construcțiilor, ce ne puteți spune despre etapa de analiză prealabilă a speței în întâlnirile și analizele documentare făcute pe parcurs, împreună cu echipa tehnică a clientului?

Mihai Ionescu-Balea: Consider că întâlnirile și analizele directe făcute împreună cu echipa tehnică a clientului sunt esențiale în construirea strategiei și eu, împreună cu colegii mei de la Oglindă & Partners, punem foarte mare accent pe a crea o relație directă cu echipele tehnice ale clientului și a înțelege temeinic proiectul înainte de toate.

Beneficiile sunt multiple:

• obținem „direct de la sursă” informațiile tehnice brute, avem o înțelegere completă a proiectului, a cauzelor care au condus la disputa părților;

• înțelegând cât mai bine partea tehnică a proiectului, vom cunoaște modul în care vom prezenta informația tehnică pentru a fi cât mai ușor de înțeles de membrii tribunalului;

• cunoscând faptele și explicațiile tehnice din spate, știm cum să ne dozăm argumentele juridice în succesiunea de documente procedurale, știm ce probe urmează să folosim, ce probe ne mai sunt necesare, cum se reflectă asta în propunerile noastre de calendar procedural etc.

• colaborăm întotdeauna cu inginerii clientului în pregătirea obiectivelor de expertiză, prin care direcționăm expertul să răspundă unor probleme tehnice punctuale, aplicate la speță;

Cristian Pavel: Cum se creionează, efectiv, strategia cazului de arbitraj în domeniu, cum se redactează cererea în cauză – conținutul, valoarea litigiului etc., eventual și un răspuns formal?

Mihai Ionescu-Balea: Așa cum am menționat mai sus, strategia cazului se creionează doar după ce avem o cunoaștere exhaustivă a faptelor rezultate din documentația primită de la client și din explicațiile tehnice primite de la inginerii acestuia. Urmează prezentarea strategiei către client și un „case assessment” detaliat, în care încercăm să anticipăm cât mai exact sumele pe care le poate obține clientul, instituțiile juridice pe care ne vom întemeia cererea de arbitrare, probatoriul utilizat, riscuri și posibile apărări ale adversarului, scenarii posibile etc.

După ce agreăm o strategie, urmează partea de redactare a cererii de arbitrare, în care încercăm întotdeauna să menținem o colaborare strânsă cu clientul și experții săi tehnici. Redactarea în sine și conținutul cererii de arbitrare variază de la caz la caz, în funcție de strategia care se potrivește pentru litigiul respectiv – e.g., gradul de detaliere al sumelor și al situației de fapt, probatoriul depus în această fază incipientă etc.

Cristian Pavel: La administrarea probatoriului, cu accent deosebit pe probele complexe tehnice (redactarea obiectivelor de expertiză, alegerea modului de desfășurare a expertizei), se optează în două variante: cea clasică – printr-un expert independent desemnat de tribunal sau, în varianta de sorginte anglo-saxonă, care presupune confruntarea în audieri a celor doi experți-parte și , într-o eventuală etapă ulterioară, dacă tribunalul nu este lămurit, prin desemnarea unui specialist independent care să analizeze cele două expertize. Care dintre căi este preferabilă și de ce?

Mihai Ionescu-Balea: Ambele căi sunt viabile, în funcție de circumstanțele speței, așa că nu pot spune că una este preferabilă alteia.

Sunt litigii în care volumul de documentație tehnică este foarte ridicat, ducând la probleme tehnice foarte specifice și dificil de pătruns. În astfel de cazuri, din experiență am observat că numirea unor experți-parte este mai benefică desfășurării arbitrajului, pentru că un expert-parte colaborează mult mai facil și direct cu părțile, este dispus să parcurgă un volum mai mare de informații și poate oferi tribunalului o analiză mai cuprinzătoare.

Pe de altă parte, sunt și litigii în care, din considerente financiare sau de timp, este mai potrivită numirea unui expert independent. Totodată, un expert independent ar putea fi preferat de tribunal în situațiile în care pozițiile părților sunt extrem de divergente.

Cristian Pavel: În toate cazurile de arbitraj internațional, se ridică o problemă sensibilă: cuantificarea pretențiilor într-un litigiu privind construcțiile. Cum se procedează aici, îndeobște?

Mihai Ionescu-Balea: Sunt mai multe posibilități:

• Atunci când contractul sau legea aplicabilă oferă un mecanism clar de cuantificare a pretențiilor dintre părți, operația de cuantificare a pretențiilor poate fi făcută de avocați împreună cu departamentul financiar al clientului;

• În alte situații, se preferă o cuantificare mai generală în momentul depunerii cererii de arbitrare, urmând ca în etapa memoriilor dezvoltatoare să se facă o cuantificare mai exactă, eventual cu ajutorul unui expert de cuantum;

• Sunt cazuri în care chiar din administrarea probelor rezultă cuantificări diferite față de cele calculate inițial de părți;

Cristian Pavel: În ce măsură utilizați tehnologia în pregătirea și susținerea unui litigiu arbitral?

Mihai Ionescu-Balea: Cred că cel mai sugestiv exemplu intervine în etapa dezbaterilor orale, atunci când este deja o practică uzuală, atât în arbitrajul intern sub auspiciile Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR, cât și în arbitrajul internațional (ICC, VIAC etc.), ca avocații să își structureze pledoariile cu ajutorul unor prezentări vizuale de tip PowerPoint, Keynote, Prezi etc.

Acesta este și unul dintre marile avantaje ale procedurii arbitrale, din perspectiva mea de avocat, pentru că acordă avocaților posibilitatea de a prezenta pe larg, sugestiv, vizual niște concepte complexe, care până atunci au fost prezentate pe parcursul a sute de pagini de documente scrise. Cred că și pentru arbitri este o modalitate mult mai elegantă și funcțională de a înțelege susținerile părților decât clasicele concluzii orale cu care suntem obișnuiți din procedura comună în fața instanțelor. De altfel, în majoritatea arbitrajelor în care am participat, arbitrii ne-au încurajat și ne-au oferit înlesnirile necesare pentru astfel de prezentări vizuale.

Pe lângă asta, tehnologia a devenit deja un instrument de bază în arbitraj atunci când vine vorba de purtarea ședințelor arbitrale de la distanță, prin intermediul platformelor precum Zoom, Teams, Google Meet etc. Aceasta e o modalitate foarte eficientă de reducere a costurilor procedurii arbitrale și e încurajată de majoritatea instituțiilor de arbitraj.

Cristian Pavel: Ați semnat recent, în august 2023, o scurtă a analiză („A Lawyer’s Guide for a Successful Arbitration in Romania”), publicată sub blazonul International Comparative Legal Guide (ICLG.com) – o platformă globală de referință, analiză și știri juridice, găzduind ghiduri juridice comparative cuprinzătoare și instrumente de cercetare care acoperă dreptul în peste 100 de jurisdicții din 58 de domenii de practică.  Care a fost feedback-ul general după publicare?

Mihai Ionescu-Balea: S-a dovedit a fi un instrument de promovare foarte eficient, având în vedere că în mai multe rânduri am fost contactați în baza acestui articol.

Mă bucur că am putut contribui la vizibilitatea și promovarea Oglindă & Partners, printr-un articol de sinteză cu privire la principalele provocări ridicate de arbitrajul din România, care, pragmatic, s-a dovedit a fi și o modalitate utilă de promovare.