Analiza excepţiei tardivităţii formulării recursului. Cale de atac exercitată după expirarea termenului legal. Recurs respins ca tardiv formulat

• Legea nr. 255/2013: art. 24
• Legea nr. 47/1992: art. 29 alin. (5)
• NCPP: art. 268 alin. (1)
• NCPP: art. 269 alin. (1) şi (2)

Prin încheierea din data de 19 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (4) C. proc. pen. și art. 346 alin. (1) teza finală C. proc. pen.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel a reținut că în cauză s-a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 344 alin. (4) și ale art. 346 alin. (1) teza finală C. proc. pen., motivându-se, în esență, că față de Decizia nr. 14/2018 pronunțată în recurs în interesul legii pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care termenul de 20 de zile pentru formularea de cereri și excepții în procedura de Cameră preliminară a fost apreciat ca termen de recomandare, nu de decădere, pentru ca aceasta să aibă aplicabilitate, textele invocate trebuie modificate.

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, pentru a putea fi sesizată Curtea Constituțională, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

– excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

– excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. O asemenea condiție este consecința caracterului general obligatoriu și al efectelor erga omnes al deciziilor Curții Constituționale;

– excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 363 din 7 iunie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau 3, poate fi atacată la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Înalta Curte notează că, în lipsa unor dispoziții exprese în cuprinsul legii speciale (Legea nr. 47/1992), termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluției instanței penale de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, se calculează conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., dispoziții procesual penale cu caracter general, aplicabile în procedura pendinte, în virtutea art. 24 din Legea nr. 255/2013.

Conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.: „(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.

(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește”.

În incidența dispozițiilor legale precizate, Înalta Curte constată că încheierea din data de 19 mai 2022 prin care Curtea de Apel Ploiești a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de inculpata A. a fost pronunțată la data de 19 mai 2022, fără ca în cuprinsul acesteia să se menționeze ora la care s-a pronunțat hotărârea.

În acest context, momentul de la care se calculează termenul procedural pe ore în situația în care nu se cunoaște ora pronunțării actului procedural care a determinat curgerea lui, începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care a fost întocmit actul procedural, în acest sens fiind și jurisprudența Înaltei Curți (decizia nr. 107/2017, I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 164/2017, I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 384/2020).

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că termenul de 48 de ore în care recurenta inculpată putea contesta încheierea Curții de Apel Ploiești, sub aspectul soluției date cererii de sesizare a Curții Constituționale, a început să curgă la sfârșitul zilei de 19 mai 2022 (joi), ora 24:00, și s-a împlinit la data de 22 mai 2022 (duminică), ora 02:00.

În consecință, calea de atac formulată de inculpată, prin e-mail, la data de 23 mai 2022, a fost exercitată după expirarea termenului legal, întrucât deși termenul pe ore se calculează pe unități libere de timp, se constată că, față de data pronunțării soluției apelate, termenul în interiorul căruia avea posibilitatea de a declara calea de atac s-a împlinit la data de 22 mai 2022.

Deopotrivă, Înalta Curte amintește că deși termenul procedural s-a împlinit la orele 02:00 ale unei zile nelucrătoare, termenele pe ore nu se prorogă, astfel cum se întâmplă în situația termenelor socotite pe luni sau pe ani, neexistând o dispoziție legală în acest sens.

În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 268 alin. (1) C. proc. pen., în conformitate cu care, atunci când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

Prin urmare, cum excepția tardivității constituie o excepție peremptorie – care împiedică judecarea cauzei, se constată că există un impediment legal în analiza pe fond a recursului formulat de inculpata A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cuprinsă în încheierea din data de 19 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori.

Pe cale de consecință, constatând întemeiată excepția tardivității recursului invocată de către reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca tardiv, recursul formulat de recurenta inculpată A. împotriva încheierii din data de 19 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Va obliga recurenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.