AMASP, FJR și AIJ solicită CSM apărarea independenței și reputației sistemului judiciar în ansamblul său

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) apărarea independenței și reputației sistemului judiciar în ansamblul său, având în vedere campania de dezvăluire a unor convorbiri private, prin publicarea unor conversații distorsionând mesajul, cu scopul de a genera public opinia că magistrații se implică în politică și manifestă conduite reprobabile.

Astfel, problema dezvăluirilor jurnalistice cu trimitere la aspecte circumscrise vieții private este vizată de controlului reglementărilor dreptului UE în domeniu, cadrul legal fiind cel stabilit de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, act transpus de legiuitorul național prin Legea nr. 190/2018.

De asemenea, jurnaliștii nu au dreptul de a intra în posesia și de a dispune postarea pe internet, către public, a unor mesaje cu caracter privat, art. 71 alin. (2) din Codul civil prevăzând că: „2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reședința sau corespondența sa, fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75”, iar art. 74 lit. b) din Codul civil menționând că „pot fi considerate ca atingeri aduse vieții private: b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârșită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoștință de cauză, a unei asemenea interceptări”.

Un argument suplimentar al concluziei potrivit căreia magistrații nu sunt persoane publice este oferit și de însuși CSM, care procedează la anonimizarea datelor de identitate ale magistraților 

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu subliniază caracterul necondiționat de spațiu public al rețelei Facebook, ci arată, dimpotrivă, că unui/unei anumit mesaj/postări îi poate fi atribuit caracter public în funcție de intenția autorului ca acesta să ajungă la un număr nedefinit de destinatari, utilizatori publici ai paginii.

Astfel, comunicarea privată este protejată nu numai de art. 10 din Convenție, ci și de dreptul la respectarea vieții private și a corespondenței, în temeiul art. 8 din Convenție. Potrivit jurisprudenței CEDO, acest drept al omului include și activități profesionale, și anume schimbul de mesaje între membrii unor asociații de judecători și procurori în materie de aspecte privind justiția. Hotărârea Marii Camere a CEDO în cauza Bărbulescu c. României (nr. 61496/08, par.70) nu lasă nici o îndoială în această privință. În plus, schimbul de mesaje între membrii unei asociații a judecătorilor și procurorilor în materie de justiție este, de asemenea, protejat de dreptul la liberă asociere (articolul 11 din Convenție), ce include dreptul de a desfășura activități în numele unei asociații. Acest lucru are, de asemenea, implicații asupra limitelor impuse dreptului la libertatea de exprimare prin articolul 10 par.(2) din Convenție.

În ceea ce privește așa zisele demersuri jurnalistice de a dezvălui convorbiri pretins purtate într-un cadru privat, sub pretextul interesului public ce l-ar putea suscita conduita intimă a magistraților în exercițiul dreptului la liberă exprimare, pretext reprezentând un atac de facto la independența justiției, potrivit cauzei CEDO SATAKUNNAN MARKKINAPÖRSSI OY AND SATAMEDIA OY v. FINLAND, jurnaliștii, deși se bucură de libertatea de a alege subiectele de știri pe care le vor trata și modul în care vor să o facă, această libertate nu este lipsită de responsabilități.

Nu în ultimul rând, rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, iar, pe cale de consecință, asociațiile evidențiază că că se impune apărarea justiției ca sistem, întrucât afirmațiile formulate în condițiile arătate sunt de natură să producă un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducând atingere independenței, prestigiului și credibilității în ansamblul său.

Sursa informației

🔔Vezi și FJR și AIJ solicită reforme rapide în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale Cosiliului Europei