Admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie în interes propriu

• NCPC: art. 488 alin. (1)
• NCPC: art. 60 alin. (2)
• NCPC: art. 62 alin. (1)

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, la data de 08.11.2016, sub nr. x/2016, reclamantul Orașul Roznov, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, a solicitat anularea adresei nr. x/2016, a actului administrativ nr. x/14.10.2016, constatarea faptului că reclamantul nu trebuie să restituie sumele menționate în adresa x/19.07.2016, obligarea pârâtei să dea curs și ultimei cereri de tragere înregistrată sub nr. x, achitarea sumei de 1.360.758 RON în favoarea reclamantului precum, și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 440 din 7 februarie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând cauza și încheierea atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, având în vedere și susținerile părților, Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 12 decembrie 2017 cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu formulată de petenta A. S.R.L., instanța a respins-o ca inadmisibilă, apreciind că, așa cum a fost aceasta formulată de intervenientă, nu sunt îndeplinite cerințele pentru admisibilitatea acesteia, în principiu, prevăzute de dispozițiile art. 62 alin. (1) C. proc. civ.

Așa cum s-a menționat în practicaua prezentei decizii, obiectul cauzei cu care a fost învestită instanța de fond este o acțiune care derivă din contractul de finanțare neramburabilă nr. x/22.03.2012 încheiat între Administrația Fondului pentru Mediu, în calitate de finanțator, și Orașul Roznov, în calitate de beneficiar.

Este de menționat că intervenția este principală când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta art. 60 alin. (2) C. proc. civ.

Întrucât prin intervenția principală, terțul poate invoca un drept propriu, fără a fi necesar să existe identitate între dreptul pretins de terț și dreptul ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, se pune tocmai în evidență ipoteza că este vorba de o acțiune veritabilă, dar pentru faptul că trebuie îndeplinită și condiția interesului terțului, a fost calificata ca o acțiune civilă specială.

Mai mult decât atât, între cele două cereri, și anume cererea inițială și intervenția principală, trebuie să existe o strânsă legătură de conexiune, impusă de de dispozițiile mai sus-menționate și are în esență, să justifice rezolvarea împreună a acestora.

De aceea, în contextul analizei admisibilității cererii de intervenție, instanța verifică dacă între cele două cereri există această legătură, plecând de la dreptul subiectiv pretins de părțile din proces și de intervenienți deopotrivă.

Astfel, dreptul pretins de către reclamant prin cererea principală vizează contractul de finanțare neramburabilă nr. x/22.03.2012 încheiat între Administrația Fondului pentru Mediu, în calitate de finanțator, și Orașul Roznov, în calitate de beneficiar.

Prin cererea de intervenție, formulată în cauză de intervenienta A. S.R.L. pretinde contravaloarea unor lucrări despre care afirmă că le-a executat (împreună cu B. SRL) în folosul beneficiarului Orașul Roznov în temeiul contractului de lucrări nr. x/18.07.2012.

Or, văzând și configurația juridică a cererii principale, pretențiile concrete invocate de către reclamantă și starea de fapt dedusă judecății, o astfel de concluzie este justificată.

În acest context, este evident faptul că Încheierea instanței de fond este temeinică și legală.

Nu în ultimul rând, în speță, Înalta Curte constată că cererea de intervenție în interes propriu formulată de petentă a fost respinsă la fond ca inadmisibilă astfel că, analizând doar admisibilitatea cererii, se reține că nu sunt îndeplinite ipotezele reglementate de art. 61 alin. (2) C. proc. civ., astfel că este corectă soluția instanței de fond.

Cu alte cuvinte, soluția instanței în sensul reținerii că intervenienta nu a justificat un interes propriu, legitim, actual, concret de a interveni în proces este corectă.

Prin urmare, pentru a fi admisibilă cererea de intervenție, fie trebuie să existe o identitate de drepturi pretinse, fie între cele două drepturi să existe o strânsă legătură suficientă pentru a justifica rezolvarea împreună a celor două cereri.

În concluzie, pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. și urmează să dispună, în temeiul art. 496 din acest act normativ, respingerea recursului, ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.