Neconstituționalitate (comunicat CCR): Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Prin Decizia pronunțată în ședința din 6 iulie 2016, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituțională, în ansamblul său.

Curtea a reținut că, prin instituția încetării de drept a mandatului aleșilor locali în cazul unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate, valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deține mandatul și exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate și plasează prin ea însăși alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea.

Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei, care, deși are un impact direct, negativ asupra activității alesului local dacă pedeapsa trebuie executată în regim de detenție, întrucât este doar o consecință a condamnării, ea vizează indirect valoarea protejată, respectiv integritatea alesului local. Excluderea de sub incidența legii, deci de la sancțiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art. 16 alin. (1), (2) și (3) din Constituție.

În ceea ce privește modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar și de președinte al consiliului județean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289 (luarea de mită) și art. 290 (darea de mită) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reținut că aceasta încalcă prevederile art. 16 din Constituție.

Pe de o parte, norma generează discriminări între persoane aflate în situații juridice identice, respectiv care dețin calitatea de primar sau președinte de consiliu județean, întrucât referirea exclusivă la art. 289, 290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracțiuni de corupție și de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, ci din contră dovedește o distincție aleatorie și arbitrară pe care legiuitorul o realizează cu privire la infracțiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejează valori sociale identice sau similare; pe de altă parte, creează privilegii pentru persoane care exercită atribuții de putere publică – consilieri locali și județeni – și care, alături de primari și președinți de consilii județene, se încadrează în aceeași categorie juridică a aleșilor locali, dar cărora nu li se aplică sancțiunea încetării de drept a mandatului.

În concluzie, Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea și răspunderea aleșilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept, prin intervenția sa, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigură îndeplinirea acestui scop – hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârșit o faptă incriminată de legea penală și care o face incompatibilă cu continuarea activității de reprezentant al comunității. Prin însăși finalitatea urmărită, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept, supremația Constituției și respectarea obligatorie a legilor, precum și prevederile art. 16 care consacră principiul egalității în drepturi a cetățenilor.