[UPDATE: Dosarul „Ferma Băneasa”, aspecte relevante pentru profesia de avocat în motivarea Deciziei de admitere a recursului în casație] UNBR. Punctul de vedere al Comisiei Permanente privind cererea de „apărare a independenței autorității judecătorești în ansamblul său”
În Articol:
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Update 7 martie 2021: Dosarul „Ferma Băneasa”, aspecte relevante pentru profesia de avocat în motivarea Deciziei de admitere a recursului în casație
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) informează că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a motivat Decizia nr. 534/23.11.2021, prin care a fost admis recursul în casație formulat de avocatul R. R. împotriva deciziei de condamnare din 17.12.2020 și a fost achitat pentru toate acuzațiile, ocazie cu care a publicat câteva aspecte relevante pentru profesia de avocat cuprinse în motivarea Deciziei.
Aspecte relevante pentru profesia de avocat în motivarea deciziei:
− Rolul avocatului, în funcționarea sistemului judiciar, este esențial;
− Regulile referitoare la independența profesiei, conflictul de interese și diligența unui bun profesionist au fost respectate de avocat;
− Întocmirea raportului due dilligence, formularea de notificări, memorii, participarea la ședințele Consiliului de Administrație, influențarea opiniei se circumscriu esențialmente, activităților pe care le desfășoară orice avocat în exercitarea atribuțiilor conferite de lege;
− Onorariul de succes „nu este o chestiune prohibită” și are caracterul unui contract aleatoriu.
Decizia nr. 534/23.11.2021 poate fi consultată aici, integral.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm, accesați sursa informației.
Update 23 noiembrie 2021: ÎCCJ a dispus achitarea avocatului condamnat în dosarul „Ferma Băneasa”
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) informează că Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în data de 23 noiembrie 2021, recursul în casație formulat de avocatul R. R. M., condamnat în dosarul „Ferma Băneasa” și a dispus punerea imediată în libertate a acestuia.
Astfel, UNBR salută această soluție a instanței supreme, care reprezintă o victorie a profesiei de avocat și dovedește caracterul just al pozițiilor constant exprimate de UNBR, potrivit cărora este inacceptabilă și ilegală sancționarea penală asupra avocatului pentru susținerile și consultațiile prestate în apărarea și reprezentarea clientului.
Redăm, în continuare, un extras din Minuta ședinței din 23 noiembrie 2021, din Dosarul nr. 1804/1/2021:
„Admite recursul în casație declarat de inculpatul R. R. M. împotriva aceleiași decizii. Desființează, în parte, decizia atacată, numai în ceea ce îl priveste pe inculpatul R. R. M. și, în rejudecare: În baza art. 448 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală cu referire la art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, achită pe inculpatul R. R. M. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal și, respectiv, a infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) Cod penal rap. la art. 297 alin. (1), art. 309 Cod penal și art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Anulează formele de executare emise în baza deciziei penale nr. 382/A din data de 17 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală în dosarul nr. 345/64/2016 și dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului R. R. M., dacă nu este arestat în altă cauză.
Înlatură dispoziția privind obligarea inculpatului R. R. M. la plata sumei de 17829,73 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plății efective, către partea civilă Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, cu titlu de despăgubiri civile.
Ridică măsurile asigurătorii instituite față de inculpatul R. R. M., prin ordonanțele procurorului din datele 08.12.2015, 12.02.2016, 11.03.2016 și 25.03.2016, până la concurența sumei de 17829,73 euro. Înlătură dispoziția privind obligarea inculpatului R. R. M. la plata cheltuielilor judiciare către stat”.
Nu în ultimul rând, UNBR mulțumește barourilor și organizațiilor internaționale ale avocaților pentru mobilizarea acestora în ceea ce s-a numit ,,apărarea apărării “, prin forța și consistența argumentului juridic și prin manifestări în respectul legii și al justiției.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm, accesați sursa informației.
(Copyright foto: pinterest)
Update 19 iunie 2021: Scrisoarea fundației Lawyers for Lawyers („L4L”)
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat scrisoarea fundației Lawyers for Lawyers („L4L”), consultant special în cadrul Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite, privind condamnarea și trimiterea în închisoare a avocatului R. R., adresată domnului Klaus Iohannis, Președintele României.
Redăm, în continuare, un extras al scrisorii:
„Lawyers for Lawyers («L4L») este o fundație olandeză apolitică și independentă care are ca scop promovarea unei bune funcționari a statului de drept prin respectarea libertății și independenței profesiei de avocat. Fundația L4L a primit statutul de consultant special în cadrul Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite în luna iulie 2013.
Law Society of England and Wales («Law Society») este organismul profesional care reprezintă peste 180.000 de avocați din Anglia și Wales. Preocupările Law Society includ apărarea independenței profesiei de avocat, a statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului peste tot în lume. Law Society deține un rol de consultant special în cadrul Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite din anul 2014.
La 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție din România l-a găsit pe avocatul R. R. vinovat de a fi participat la formarea unui grup infracțional organizat și de complicitate la abuz în serviciu, condamnându-l la 5 ani de închisoare. L4L și Law Society își exprimă îngrijorarea că această condamnare privește activitățile profesionale ale lui R. R. ca avocat.
Domnul R. este partener în cadrul societății de avocatură Țuca Zbârcea și Asociații din București. Potrivit informațiilor pe care le-am primit, dosarul penal împotriva dlui R. este cel mai probabil legat de activitățile sale profesionale în cauza «Ferma Băneasa», privind restituirea unor loturi importante de teren situate în nordul Bucureștiului către un moștenitor al regelui Carol al II-lea al României.
(…) Condamnarea dlui R. este, în opinia noastră, legată de activitatea lui ca avocat; mai precis, de activitatea lui privind aceste dosare. În luna martie 2016, un judecător al Secției Penale a Înaltei Curți de Justiție și Casație a considerat că acțiunile domnului R. «se încadrează în limitele normale ale activităților desfășurate de un avocat». Pe 11 martie 2016, dl Roșu a fost eliberat din arestul la domiciliu. (…)”
Pentru a vizualiza scrisoarea integral, vă rugăm să accesați sursa informației.
Update 25 mai 2021: Hotărârea nr. 152/14-15.05.2021 privind apărarea profesiei
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat Hotărârea nr. 152/14-15.05.2021 privind apărarea profesiei, prin care se ratifică Minuta ședinței Comisiei Permanente din 22 aprilie 2021 și toate măsurile dispuse de Comisia Permanentă în ședința menționată anterior, conform dispozițiilor art. 65 lit. a), c) și d) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Hotărârea nr. 152/14-15.05.2021 privind apărarea profesiei poate fi consultată aici.
Update 8 mai 2021: Rezoluția adoptată de Federația Barourilor Europene
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a informat că, în data de 5 mai 2021, Federația Barourilor Europene (FBE) a adoptat o Rezoluție prin care solicită autorităților române respectarea drepturilor avocaților, a independenței acestora și a statului de drept, în conformitate cu Rezoluția 2348(2020) privind principiile și garanțiile aplicabile avocaților și Recomandarea 2188 (2020) a Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Redăm, în continuare, textul Rezoluției FBE :
„Federația Barourilor Europene
Comisia Barourilor din Estul Europei
Rezoluția Comisiei barourilor din Estul Europei și a Comisiei pentru drepturile omului din cadrul Federației Barourilor Europene
Federația Barourilor Europene (FBE), care reprezintă 250 de barouri membre din Europa și avocații lor, cu un milion de membri, luând în considerare protestele avocaților care au avut loc în România în ultimele luni, ca urmare a hotărârii judecătorești în dosarul «Ferma Băneasa», își exprimă îngrijorarea pentru încălcarea gravă a drepturilor avocaților și a statului de drept, prin:
– identificarea avocaților cu clienții ;
– urmărirea penală a avocaților pentru delicte de opinie ;
– încălcarea principiului autorității lucrului judecat ;
– audieri ale judecătorilor în calitate de martori, pentru a demonstra ilegalitatea propriilor decizii în cazuri conexe.
Solicităm autorităților române respectarea drepturilor avocaților, a independenței acestora și a statului de drept, conform Rezoluției 23488 (2020) și Recomandării 2188 (2020) a Comitetului permanent al Adunării parlamentare a Consiliului Europei.
Federația Barourilor Europene
Comisia Barourilor din Estul Europei”.
Update 27 aprilie 2021: Raportul întocmit de CCBE privind statul de drept (2021)
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a informat că, în Raportul privind statul de drept 2020, transmis Comisiei Europene, CCBE evidențiază cele mai importante evoluții ale statului de drept care implică profesia de avocat și solicită, în special, recunoașterea faptului că independența avocaților și a barourilor este o componentă indispensabilă a independenței sistemului de justiție și a statului de drept.
Astfel, în Raportul întocmit de CCBE privind statul de drept (2021) sunt evidențiate presiunile cu care se confruntă avocații din România, fiind înaintate următoarele solicitări:
− CCBE solicită Comisiei Europene o nouă definiție a statului de drept, care să includă explicit și avocații;
− Independența avocaților și a barourilor este legată necondiționat de independența celorlalți actori ai sistemului judiciar și face parte din independența sistemului judiciar. Avocații au un rol esențial în prevenirea abuzului de putere;
− Extras din Raportul CCBE către Comisia Europeană privind ingerințele asupra exercitării profesiei de avocat în România;
− Concluziile CCBE privind unele tendințe periculoase pentru drepturile cetățenilor în UE și pentru profesia de avocat;
− Raportul CCBE privind statul de drept (eng. și fr.).
Redăm, în continuare, un extras al raportului:
„CCBE solicită Comisiei Europene o nouă definiție a statului de drept, care să includă explicit și avocații
În acest raport, și prin scrisori către Comisia Europeană, CCBE și organizațiile profesionale naționale au solicitat în mod repetat Comisiei să dezvolte o definiție clară a statului de drept la nivelul UE, care include în mod explicit avocații și rolul lor în administrarea justiției. Abia atunci ar putea fi monitorizată în mod eficient independența avocaților și a organizațiilor reprezentative ale acestora și vor putea fi protejate la nivelul UE și, în consecință, la nivelul statelor membre.
Pe baza unei definiții revizuite a statului de drept în UE, s-ar putea stabili măsuri preventive efective în acest sens. Acest lucru ar duce la participarea și consultarea permanentă a organizațiilor avocaților atât la nivelul UE, cât și la nivel național, cu privire la chestiuni care influențează valorile de bază ale profesiei, dar cel mai important, care îi afectează pe cetățenii pe care aceștia îi reprezintă și drepturile fundamentale pe care încearcă să le susțină. (…)”
Raportul întocmit de CCBE privind statul de drept (2021) poate fi consultat integral aici.
Update 23 aprilie 2021: Rezoluția adoptată la a 49-a Conferință a președinților europeni privind respectarea statului de drept și a independenței avocaților în România
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat Rezoluția privind respectarea statului de drept și a independenței avocaților în România, adoptată la Viena, în cadrul celei de-a 49-a Conferințe a președinților europeni, din 12 februarie 2021, la care au participat reprezentanții organizațiilor profesionale ale avocaților din 27 de țări.
Redăm, în continuare, rezoluția:
„Reprezentanții organizațiilor profesionale ale avocaților, reuniți la Viena cu ocazia celei de-a 49-a Conferințe a președinților europeni, din 12 februarie 2021, își exprimă îngrijorarea față de încălcarea gravă a drepturilor avocaților în România.
Mai multe dosare larg mediatizate în ultima vreme au scos la iveală o serie de practici în cadrul procedurilor penale, care încalcă exercițiul liber al profesiei de avocat și principiile statului de drept. Aceste practici se referă în special la:
− Identificarea avocaților cu clienții lor și, prin extensie, cu afilierile politice ale clienților lor sau cu infracțiunile de care aceștia sunt acuzați;
− Acuzarea avocaților pentru “delicte de opinie”, pentru raționamentele juridice pe care le-au avut în vedere în susținerea intereselor clientului și pentru demersuri făcute în exercițiul normal al profesiei;
− Încălcarea secretului profesional prin convocarea avocaților la audieri în calitate de martori, în dosare îndreptate împotriva clienților lor și prin percheziții abuzive la sediile profesionale, de unde sunt ridicate documente en gros, chiar dacă nu au legătură cu ancheta;
− Încălcarea principiului egalității de arme prin practica devenită sistemică a transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet în vederea analizării posibilității exercitării căii de atac, precum și în vederea motivării căii de atac, în condițiile în care acest drept nu este recunoscut în egală măsură și apărării și fără garanții privind păstrarea integrității probelor din dosar;
− Acuzarea avocaților care au folosit în exercițiul profesiei în fața autorităților hotărâri judecătorești definitive și irevocabile considerate greșite de către procurori;
− Practica motivării cu întârziere a hotărârilor judecătorești, astfel încât persoana condamnată nu poate exercita căile de atac prevăzute de lege într-un termen rezonabil și este împiedicată a se adresa instanțelor internaționale;
Aceste practici care au devenit sau tind să devină sistemice afectează exercițiul liber al profesiei de avocat, încalcă egalitatea de arme, secretul profesional și, prin toate acestea, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al cetățeanului.
Facem apel către facem apel la autoritățile române să respecte drepturile avocaților și garanțiile independenței acestora.
În calitate de reprezentanți ai asociațiilor de avocați din 27 de țări, invităm în primul rând familia juridică lărgită, pe toți colegii noștri avocați, judecătorii și procurorii să ni se alăture pentru a trimite un semnal puternic că nu vor fi tolerate încălcarea principiilor statului de drept, a drepturilor fundamentale la apărare și la un proces echitabil.”
Update 11 aprilie 2021: Comisia Permanentă: „Decizia instanței în dosarul Ferma Băneasa nu vizează cazul unui anume avocat, ci afectează profesia de avocat, apărarea cetățeanului, justiția și statul de drept”
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat concluziile Comisiei Permanente referitoare la impactul hotărârii judecătorești în dosarul „Ferma Băneasa” asupra independenței avocaților, asupra libertății de exercitare a profesiei și, implicit, asupra dreptului la apărare al cetățeanului.
Redăm, în continuare, comunicatul:
Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România (U.N.B.R.) s-a întrunit vineri, 9 aprilie 2021, alături de decanii barourilor pentru a analiza impactul hotărârii judecătorești în dosarul „Ferma Băneasa” asupra independenței avocaților, asupra libertății de exercitare a profesiei și implicit asupra dreptului la apărare al cetățeanului.
Membrii Comisiei au apreciat că modul de abordare prin calificarea ca infracțiuni a demersurilor făcute de avocați în consilierea și reprezentarea clienților lor constituie un precedent periculos atât pentru profesie în general, cât și pentru viitorul statului de drept în România.
Dreptul la apărare, care aparține cetățenilor, este profund afectat, atâta vreme cât avocații sunt pasibili de a fi acuzați și condamnați pentru că reprezintă clienți cu șanse neclare de câștig în ceea ce privește drepturile pretinse, precum cvasitotalitatea drepturilor supuse unei dispute.
Din motivarea dosarului „Ferma Băneasa”, apar evidențiate mai multe aspecte care reprezintă încălcări ale principiilor statului de drept, precum identificarea avocaților cu clienții lor care sunt acuzați de pretinse infracțiuni și acuzarea avocaților pentru delicte de opinie, atunci când demersurile și opiniile lor nu corespund opiniilor acuzării. În speța „Ferma Băneasa”, potrivit judecătorilor din apel, avocații ar fi știut sau ar fi trebuit să știe că demersurile clienților se bazează pe hotărâri judecătorești (definitive și irevocabile) greșite de retrocedare în baza Legii nr. 10/2001 (în cazul acuzației de complicitate de abuz în serviciu) sau că organizarea unor întâlniri sau participarea la întâlniri cu clienții și alte persoane ar fi probe în sine în cazul acuzației de constituire de grup infracțional organizat.
Un alt aspect care a determinat reacții puternice nu numai din partea avocaților, ci a profesioniștilor dreptului în general, inclusiv magistrați, este audierea ca martori a avocaților în dosarele îndreptate împotriva clienților lor. În acest dosar au fost audiați zeci de avocați în calitate de martori, cărora li s-a cerut să explice raționamentele juridice, de ce și cum își reprezintă clienții. Inclusiv judecătorii au fost chemați ca martori împotriva propriilor hotărâri, astfel încât s-a renegat autoritatea de lucru judecat.
Prin urmare, decizia instanței în dosarul „Ferma Băneasa” nu vizează cazul unui anume avocat, ci afectează profesia de avocat, apărarea cetățeanului, justiția și statul de drept. Aceste probleme pot deveni sistemice și se pot răsfrânge asupra tuturor cetățenilor, care pot fi lipsiți de apărare în cazul revendicării unui drept (care dacă ar fi cert nu ar ajunge într-o dispută) sau a unei acuzații!
UNBR va continua demersurile făcute pe lângă forurile europene și organizațiile internaționale ale avocaților, care monitorizează deja acest caz și și-au afirmat susținerea. Amintim că la 23.10.2020, Comitetul Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 2348 (2020) și Recomandarea 2188 (2020), solicitând Comitetului de Miniștri adoptarea unui instrument juridic obligatoriu în vederea protejării drepturilor avocaților, ca urmare a Raportului întocmit în acest scop.
Conform Rezoluției 2348 (2020) privind principiile și garanțiile aplicabile avocaților – Adunarea îndeamnă toate statele membre ale Consiliului Europei să asigure protecția eficientă a profesiei de avocat, în special prin interzicerea interferenței statului în profesia de avocat și definirea clară a activităților precise care constituie o interferență interzisă, precum și prin stabilirea unui cadru legislativ național care garantează eficiența, independența și securitatea activității avocaților. Prin Recomandarea 2188 (2020) privind principiile și garanțiile aplicabile avocaților, Adunarea reamintește Comitetului Miniștrilor necesitatea de a asigura, prin mijloace legislative, dreptul la un proces echitabil, prin crearea condițiilor de egalitate între acuzare și apărare în procedurile contradictorii, precum și prin garantarea siguranței avocaților și a altor participanți la procedurile legale (inclusiv judecători, anchetatori și procurori) în cursul activităților lor profesionale.
Sub acest aspect, UNBR va analiza, pe baza consultării corpului profesional care sunt modificări legislative necesar a fi propuse pentru întărirea garanțiilor exercitării libere a profesiei de avocat, în conformitate cu recomandările europene.
UNBR a recomandat barourilor utilizarea mijloacelor de aducere la cunoștință publică a vulnerabilităților cu care se confruntă dreptul la apărare, inclusiv prin manifestări care să atragă atenția asupra abuzurilor asupra profesiei de avocat.
UNBR consideră în continuare că viziunile care denaturează rolul avocatului în sistemul de drept prin nedisocierea între prestarea de servicii de asistență juridică de către un avocat și pregătirea și săvârșirea de fapte ilicite nu sunt proprii întregului sistem judiciar, iar dialogul cu magistrații și alți profesioniști ai dreptului pentru clarificarea tuturor aspectelor privind exercițiul liber al profesiei de avocat nu trebuie suprimat.
Comisia Permanentă va continua dezbaterea asupra problemei vulnerabilităților în exercitarea profesiei de avocat și a riscurilor asociate activității de consultanță juridică astfel cum sunt reflectate și în motivarea deciziei în dosarul „Ferma Băneasa”, în baza consultării în interiorul corpului profesional.
Update 11 martie 2021: Comunicatul de susținere a Baroului Chișinău
Baroul București a publicat comunicatul emis de Baroul Chișinău, prin care acesta își arată susținerea față de avocații din Baroul București, în contextul condamnării din luna decembrie 2020, în legătură cu exercitarea profesiei.
Astfel, Baroul Chișinău își arată îngrijorarea față de lipsa de motivare a condamnării unor avocați pentru simpla exprimare a poziției și convingerii juridice în exercitarea profesiei, în fața unor autorități.
Vă prezentăm, în continuare, comunicatul Baroului Chișinău.
Pentru a vizualiza documentul, vă rugăm să dați refresh.
Update 5 martie 2021: Declarația de susținere a Președintelui American Bar Association (ABA)
Potrivit paginii oficiale (www.unbr.ro), Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat declarația Președintelui American Bar Association (ABA), referitoare la respectarea statului de drept și a independenței profesiei de avocat în România, în contextul preocupărilor privind situațiile ce denotă grave încălcări ale drepturilor avocaților în România.
Astfel, Președintele ABA apreciază că sistemul de justiție din România a fost în mod deliberat implicat în practici care creează temere printre avocați, descurajându-i pe aceștia de la furnizarea apărării și a serviciilor la care toți inculpații au dreptul. În acest context, anumite activități legale efectuate de avocați în calitate reprezentanți ai clienților lor au fost etichetate drept activități infracționale, avocații fiind acuzați de „delicte de opinie” pentru raționamentul juridic pe care aceștia îl fac în susținerea intereselor clienților lor și pentru acțiunile desfășurate în cadrul normal al exercitării profesiei de avocat.
Textul integral al declarației poate fi accesat aici.
Update 25 februarie 2021: Declarația de susținere a Institutului UIA-IROL
Potrivit paginii oficiale (www.unbr.ro), Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat declarația Institutului Uniunii Internaționale a Avocaților pentru Statul de Drept (UIA-IROL), prin care acesta își exprimă îngrijorarea cu privire la cazul lui R.R.
Astfel, Institutul UIA a adoptat, la Paris, în date de 18 februarie 2021, o declarație prin care „se alătură fără rezerve UNBR și avocaților români în denunțarea cazului lui R.R. De asemenea, suntem alături de colegii noștri români în apărarea statului de drept, a dreptului la un proces echitabil, a libertății avocaților de a-și practica profesia în mod independent și a independenței justiției, care sunt, toate, amenințate astăzi în România”.
Vă prezentăm, în continuare, traducerea în limba română a declarației Institutului Uniunii Internaționale a Avocaților pentru Statul de Drept.
Pentru a vizualiza documentul, vă rugăm să dați refresh.
Update 18 februarie 2021: Scrisoarea de susținere a președintelui CCBE
Potrivit paginii oficiale (www.unbr.ro), Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat scrisoarea președintelui Consiliului barourilor și al societăților de drept din Europa (CCBE), prin care se solicită președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ministrului Justiției și Procurorului General luarea de poziție privind statul de drept și independența profesiei de avocat.
Referindu-se la evenimente din România care ar putea avea impact asupra exercitării libere a profesiei de avocat, președintele CCBE amintește faptul că garanțiile pentru exercitarea profesiei de avocat fac parte din principiile fundamentale ale ONU, în virtutea cărora avocaților trebuie să le fie garantat dreptul la a-și îndeplini toate funcțiile profesionale fără intimidare, piedică, hărțuire sau ingerință improprie.
Vă prezentăm, în continuare, traducerea în limba română a scrisorii președintelui CCBE.
Pentru a vizualiza documentul, vă rugăm să dați refresh.
Update 15 februarie 2021: Scrisoarea de susținere a președintelui UIA
Potrivit paginii oficiale (www.unbr.ro), Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat scrisoarea de răspuns a președintelui Uniunii Internaționale a Avocaților (UIA) privind închiderea avocatului fără motivare, prin care oferă sprijin prin intermediul Institutului pentru Statul de Drept.
De asemenea, UIA consideră că avocatul R.R. a fost încarcerat în cadrul și pentru exercitarea profesiei de avocat, fapt pe care îl condamnă cu tărie, ca fiind inadmisibil și inacceptabil.
Totodată, în scrisoarea de răspuns, președintele UIA susține că autoritatea administrativă de urmărire penală și autoritatea judecătorească din România au încălcat principiile de bază referitoare la rolul baroului, cunoscute sub numele de Principiile de la Havana, adoptate de al 8-lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul deținuților.
În plus, amânarea sine die a motivării scrise întărește poziția de sprijin față de autoritățile profesionale române în solicitarea privind eliberarea imediată a avocatului. În baza documentelor transmise de UNBR și a analizei proprii, este așteptată și declarația care va fi adoptată peste puțin timp de UIA-Institutul pentru Statul de Drept (UIA-IROL) pe această temă, situația din România se înscrie în linia de abuzuri monitorizate la nivel internațional de către UIA-IROL.
Scrisoarea de susținere a președintelui UIA, poate fi parcursă integral aici.
Potrivit paginii oficiale (www.unbr.ro), Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat punctul de vedere al Comisiei Permanente privind cererea de „apărare a independenței autorității judecătorești în ansamblul său”.
Redăm, în continuare, comunicatul:
Punctul de vedere al Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România privind cererea de „apărare a independenței autorității judecătorești în ansamblul său”, formulată la data de 21.12.2020 de D. F., I. I. A. și M. I. M., judecători în cadrul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție
În virtutea rolului său de apărare a profesiei de avocat, prin comunicatele din 18 și 21 decembrie 2020, UNBR a supus atenției societății și factorilor de decizie (inclusiv CSM) anumite anomalii din cadrul anchetei penale, care au atras proteste din partea avocaților și o poziție critica chiar din partea unor magistrați. Aceste aspecte ale anchetei, evidențiate în dosarul „Băneasa”, încalcă principii ale statului de drept, precum secretul profesional, egalitatea de arme, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al cetățeanului. În plus, discordanța radicală între cele două hotărâri judecătorești în acest caz este de natură a afecta încrederea în justiție.
De aceea, aspectele invocate de UNBR în comunicările sale reprezintă chestiuni de interes public și nu pot fi supuse unei restricții privind libertatea de exprimare, indiferent de stadiul procesului. După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în nenumărate cazuri, publicul are un interes legitim legat de furnizarea și disponibilitatea informațiilor referitoare la procedura penală iar observațiile legate de funcționarea puterii judecătorești sunt chestiuni de interes public[1].
Cu toate acestea, UNBR a așteptat până la pronunțarea hotărârii definitive pentru a-și exprima punctul de vedere asupra acestor chestiuni de interes public, astfel încât în niciun caz nu se poate pune problema afectării independenței autorității judecătorești în ansamblul său.
În cererea de apărare a independenței puterii judecătorești din 21.12.2020, se încearcă acreditarea în mod fals a ideii că scopul demersurilor UNBR ar fi intimidarea pe viitor a magistraților în cazul pronunțării unor soluții nefavorabile reprezentanților categoriei profesionale a avocaților.
Este însă evident că Hotărârea ÎCCJ a produs un șoc în lumea juridică, nu numai cea a avocaților, chiar din momentul pronunțării acesteia. Or, acest șoc a fost provocat nu de condamnarea unui avocat (care nu e nici pe departe o premieră) ci de discordanța radicală dintre cele două hotărâri judecătorești. Iar pentru avocați, impactul a fost cu atât mai mare cu cât prima instanță îl achitase pe avocat, constatând că faptele imputate reprezintă de fapt exercițiu normal al profesiei. Hotărârea pronunțată de instanța Înaltei Curți în cazul de față a atras reacții întrucât ar putea avea un impact negativ considerabil asupra abordării rolului avocatului în proces, prin identificarea acestuia cu clientul său.
Acestea sunt motivele reale și evidente care au atras reacția UNBR și protestele avocaților, nu condamnarea unui avocat.
Considerăm că și în lipsa motivării hotărârii de condamnare, la dosarul cauzei există o bază factuală suficientă pentru libera exprimare a UNBR și a Barourilor, în calitate de organisme cu rol de apărare a profesiei împotriva unor practici care încalcă drepturi ale avocaților și alte drepturi fundamentale. Aceste practici, evidențiate în dosarul „Băneasa” se referă la:
● Efectuarea de percheziții la sediul societății de avocatură și ridicarea nu doar a înscrisurilor referitoare la cauză, ci a calculatoarelor cu totul și a altor lucrări profesionale fără legătură cu acuzațiile, cu încălcarea reglementărilor privind secretul profesional;
● Practica transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet în vederea analizării posibilității exercitării căii de atac, precum și în vederea motivării căii de atac, în condițiile în care Regulamentul instanțelor de judecată prevede expres că dosarul se poate studia doar în arhivă. Acest drept nu este recunoscut în egală măsură și apărării, ceea ce face ca normele juridice care reglementează dreptul la apărare să fie incomplete și lipsite de conținut, aplicate cu dublu standard. Mai mult, în condițiile în care dosarul cauzei este trimis la unitatea de parchet, nimeni nu poate garanta că probele inițiale, care au dus la achitarea de la fond, nu au fost înlocuite sau chiar distruse.
● Audierea ca martori a zeci de avocați, în dosare îndreptate împotriva propriilor clienți și interogarea avocaților în legătură cu raționamentele juridice pe care le-au avut în vedere în susținerea intereselor clientului;
● Audierea judecătorilor ca martori împotriva lor înșiși, pentru a renega legalitatea propriilor hotărâri.
● Acuzarea avocatului că a folosit aceste hotărâri definitive și irevocabile în exercițiul profesiei, aducându-le în atenția autorităților pentru a susține interesele clientului;
În motivarea apelului exercitat de Direcția Națională Anticorupție apar acuzații ale căror „justificări” sunt de neconceput pentru orice jurist și care sunt de natură să inducă temeri grave avocaților privind răspunderea acestora pentru asistarea și reprezentarea clientului.
Extras: (pag 181-182) „ (…) activitățile de complicitate pot îmbrăca orice formă, inclusiv simpla prezență a unei persoane (în speță a avocatului n.n.) alături de autorul infracțiunii, astfel încât să i se dea acestuia siguranța sau încrederea că acțiunile sale sunt sortite succesului.
În plus, în cazul de față, inculpatul R. R., prezentându-se alături de inculpatul Al României la ședința Consiliului de Administrație al ICDPP, prezentând un volum important de informații referitoare la termeni juridici, dificili de înțeles de către persoane fără pregătire juridică, prezentând noțiuni ca „daune cominatorii”, a influențat decizia luată de membri prezenți în mod covârșitor.
De altfel, din declarațiile membrilor rezultă în mod indubitabil că prezența unui avocat (respectiv inculpatul), care susținea în mod convingător situația imobilului, care le-a înmânat documente în sprijinul celor afirmate, care prezenta siguranță în expunerile făcute, au contat în luarea deciziei de a fi de acord cu solicitarea de retrocedare.
Chiar dacă activitatea inculpatului R. R. nu a fost singura care a condus la determinarea membrilor Consiliului de administrație (întrucât aceștia au indicat în plus ca și motive și prezența inculpatului Al României, dar și afirmațiile numitului I. H. cum că își asumă luarea deciziei), nu se poate face abstracție de activitatea desfășurată de fiecare din persoanele implicate în activitatea infracțională, fiecare dintre complici desfășurând activitate raportat la propriile mijloace”.
● Condamnarea avocatului și încarcerarea acestuia fără ca acesta să cunoască motivele condamnării sale. Este de notorietate faptul că deși potrivit legii, motivarea hotărârii se face în cel mult 30 de zile de la pronunțare, în practică motivarea durează deseori chiar și mai mult de un an, timp în care persoana condamnată stă la închisoare fără posibilitatea de a exercita căi extraordinare de atac. Acest aspect a fost criticat inclusiv de asociații de magistrați!
Acestea au fost aspectele supuse atenției publice în comunicările UNBR și ale Barourilor și constituie o bază factuală suficientă pentru a justifica libera exprimare, indiferent de argumentele care ar putea fi aduse în motivarea hotărârii ÎCCJ, cu privire la vinovăția persoanelor implicate în cauză. În niciunul dintre comunicate, UNBR nu comentat cu privire la vinovăția sau nevinovăția vreunui avocat, judecător sau procuror. Scopul demersurilor UNBR a fost și este să atragă atenția asupra unor pericole grave cu care se confruntă profesia de avocat în România, prin asimilarea avocaților cu clienții lor și o serie de practici care încalcă dreptul la apărare, principiul egalității de arme și autoritatea de lucru judecat.
Nu se poate susține cu temei că exprimarea publică a convingerilor unei profesii cu privire la o hotărâre judecătorească, având o bază factuală în acuzațiile făcute în cauză și motivele de apel, reprezintă un atentat la independența autorității judecătorești. Hotărârile judecătorești beneficiază de obligativitate și executorialitate, aspecte pe care nu le-am pus în discuție vreodată, dar nu beneficiază și de o obligație corelativă și generală de tăcere și necomentare.
Având în vedere că în cuprinsul memoriului sunt făcute referiri la acțiuni ale UNBR și barourilor, vă solicitam să luați în calcul exprimarea unui punct de vedere în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc a unui reprezentant al instituției noastre.
[1] CtEDO Marea Cameră, Morice c. Franței: par. 152. În plus, după cum a constatat Curtea anterior, publicul are un interes legitim legat de furnizarea și disponibilitatea informațiilor referitoare la procedura penală (vezi July și SARL Libération, citat mai sus, § 66), iar observațiile legate de funcționarea puterii judecătorești se referă la o chestiune de interes public (vezi alineatul 125 de mai sus). De fapt, Curtea a fost solicitată deja în alte două spețe, Floquet și Esménard și July și SARL Libération (ambele amintite mai sus), pentru a examina reclamații legate de dosarul Borrel și de dreptul de a valorifica libertatea de exprimare referitoare la comentariile formulate vizavi de modul de derulare a anchetei judiciare, constatând în ambele spețe faptul că era vorba de o chestiune de interes public.
Par. 153. Prin urmare, Curtea consideră că remarcile reclamantului, supuse incriminării și care făceau referire, la fel ca în spețele Floquet și Esménard și July și SARL Libération, la funcționarea puterii judecătorești și la gestionarea dosarului Borrel, se încadrează în contextul unei dezbateri pe marginea unei chestiuni de interes public, necesitând astfel un nivel ridicat de protecție a libertății de expresie, permițând astfel autorităților o marjă foarte îngustă de apreciere.
🔔Vezi și UPLR susține poziția și demersurile UNBR în apărarea principiilor profesiei de avocat
Opinii
Mircea Ursuța
23 apr. 2024 Recurs vs. apel în contencios administrativ. Tradiţie vs. avantaje (citește)
Vă recomandăm:
