Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
1.761 views
Examinând decizia recurată, precum şi actele şi lucrările dosarului, pe baza criticilor formulate prin motivele de recurs şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile în cauză, se apreciază că recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General este fondat, pentru considerentele ce urmează.
Motivul de recurs invocat de recurentul pârât privind soluţionarea excepţiei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, încadrabil în motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., este fondat.
Curtea de apel a reţinut că, din toate probele administrate în cauză nu a putut fi identificat niciun alt proprietar, că timp de peste 60 de ani, reclamanta şi autorii săi nu au fost niciodată tulburaţi în exercitarea posesiei lor. În aceste condiţii, se arată că respingerea cauzei pe temeiul că Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, ar fi o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă ar însemna lipsirea reclamantei de orice posibilitate de valorificare a drepturilor sale, care constituie un „bun” în sensul articolului 1 Protocolului 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Aceste reţineri ale instanţei de apel nu au suport legal, neputând conduce la confirmarea calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Bucureşti.
Funcţia dreptului procesual constă, în principal, în a asigura sancţiunea dreptului civil material, ceea ce înseamnă că poziţia de reclamant în cadrul litigiului aparţine titularului dreptului subiectiv civil afirmat, în timp ce calitatea procesuală pasivă o are cel obligat în acelaşi raport juridic (subiectul pasiv al dreptului).
Întrucât reclamantul declanşează procedura jurisdicţională, lui îi revine sarcina de a demonstra atât legitimarea sa procesuală, cât şi pe aceea a pârâtului, respectiv faptul că transpunerea pe plan procesual se face în legătură cu un raport juridic de drept material în care părţile litigiului au calitatea de titular al dreptului şi, în mod corespunzător, al obligaţiei corelative. La rândul ei, instanţa are obligaţia verificării din oficiu a cadrului procesual subiectiv determinat de prezenţa părţilor în proces.
Raportat la aceste considerente de ordin teoretic, se reţine că unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Bucureşti nu îi este justificată calitatea procesuală, deoarece ea nu este parte în raportul juridic dedus judecăţii şi nu se află într-o opoziţie de interese faţă de reclamant pentru a i se legitima poziţia de pârât în cadrul litigiului, doar pentru motivul că nu a putut fi identificat un alt proprietar.
Or. aşa cum susţine şi recurentul pârât, nu se poate stabili calitatea procesuală a unei părţi motivându-se că nu a fost identificat un alt pârât, instanţa reţinând în mod injust faptul că „în ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a pârâtului Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, din toate probele administrate în cauză rezultă că nu a putut fi identificat niciun alt proprietar”.
Raportul de drept procesual nu se poate stabili valabil decât între subiectele dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii, verificarea impunându-se a fi făcută nu numai în cererile prin care se tinde la realizarea dreptului, ci şi în acţiunile în constatare, excepţia lipsei de calitate procesuală fiind una de fond, peremptorie sau dirimantă, absolută.
Soluţionarea excepţiei referitoare la calitatea procesuală pasivă a celui căruia i se opune prescripţia achizitivă trebuie să fie determinată de probele administrate în cauză, prin care instanţa stabileşte care este situaţia juridică a imobilului ce face obiectul litigiului dedus judecăţii, respectiv dacă proprietarul extratabular ori moştenitorii acestuia sunt cunoscuţi ori ne aflăm în situaţia unui proprietar necunoscut, decedat, sau a unei succesiuni vacante.
Apare astfel ca fondată susţinerea recurentului în sensul că, în absenţa unui certificat de vacanţă succesorală, nu se poate aprecia că succesiunea este vacantă, pentru a justifica legitimarea procesuală a pârâtului Municipiul Bucureşti.
Art. 85 din Legea nr. 36/1995 prevede că „în lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constată că succesiunea este vacantă, eliberând certificat de vacanţă succesorală, după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii”.
Rezultă că, în absenţa verificării existenţei unui astfel de certificat de vacanţă succesorală, statului sau unităţilor administrativ-teritoriale nu-i poate fi justificată prezenţa în proces. Reclamantul nu poate justifica atragerea în procedura jurisdicţională a unei părţi căreia nu are motive să îi opună dreptul afirmat, după cum nici aceasta din urmă nu are motive de a contesta dreptul pretins de către reclamant.
Pentru aceste considerente, se va constata că, în privinţa recursului pârâtului Municipiul Bucureşti sunt întrunite cerinţele cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., astfel că, în aplicarea dispoziţiilor art. 497 rap. la art. 496 alin. (2) din acelaşi cod, acesta va fi admis, iar decizia atacată urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, pentru a se verifica calitatea procesuală pasivă a Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, raportat la existenţa unui certificat de vacanţă succesorală cu privire la bunurile în litigiu.
Cu ocazia rejudecării, vor fi avute în vedere şi celelalte critici ale recurentului, inclusiv cele privind capătul de cerere privind accesiunea imobiliară artificială, care va fi supus analizei instanţei prin prisma dispoziţiilor deciziei 19/2013 pronunţată în recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în măsura în care nu este formulat omisso medio.
Pentru aceste motive, recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, împotriva deciziei nr. 710A din data de 27 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, va fi admis, se va casa decizia recurată şi se va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.
Sursa informației: www.scj.ro.
