Soluţionarea excepţiei referitoare la calitatea procesuală pasivă a celui căruia i se opune prescripţia achizitivă. Admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare

• Legea nr. 36/1995: art. 85
• NCPC: art. 488 pct. 8
• NCPC: art. 496 alin. (2)
• NCPC: art. 497

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 27.10.2015, sub nr. x/2015, competența fiind definitiv stabilită, prin regulatorul de competență nr. 12F/02.02.2017, pronunțat de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în favoarea Tribunalului București, unde pricina a fost înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul secției a III-a Civilă, reclamanta A. a solicitat să se constate, în contradictoriu cu pârâții B. și Municipiul București, prin Primarul General, că a dobândit, prin joncțiunea posesiilor, prin efectul prescripției achizitive, dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafață de 260 m.p. situat în București, Drumul Podul Lacului (fosta Intrarea Drumul Gării) nr. 19, și prin efectul accesiunii imobiliare artificiale, dreptul de proprietate și asupra construcției edificate pe teren, fără autorizație de construire (în regim propriu).

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 822 din 12 aprilie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând decizia recurată, precum și actele și lucrările dosarului, pe baza criticilor formulate prin motivele de recurs și prin raportare la dispozițiile legale aplicabile în cauză, se apreciază că recursul declarat de pârâtul Municipiul București, prin Primarul General este fondat, pentru considerentele ce urmează.

Motivul de recurs invocat de recurentul pârât privind soluționarea excepției calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul București, prin Primarul General, încadrabil în motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., este fondat.

Curtea de apel a reținut că, din toate probele administrate în cauză nu a putut fi identificat niciun alt proprietar, că timp de peste 60 de ani, reclamanta și autorii săi nu au fost niciodată tulburați în exercitarea posesiei lor. În aceste condiții, se arată că respingerea cauzei pe temeiul că Municipiul București, prin Primarul General, ar fi o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă ar însemna lipsirea reclamantei de orice posibilitate de valorificare a drepturilor sale, care constituie un „bun” în sensul articolului 1 Protocolului 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Aceste rețineri ale instanței de apel nu au suport legal, neputând conduce la confirmarea calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul București.

Funcția dreptului procesual constă, în principal, în a asigura sancțiunea dreptului civil material, ceea ce înseamnă că poziția de reclamant în cadrul litigiului aparține titularului dreptului subiectiv civil afirmat, în timp ce calitatea procesuală pasivă o are cel obligat în același raport juridic (subiectul pasiv al dreptului).

Întrucât reclamantul declanșează procedura jurisdicțională, lui îi revine sarcina de a demonstra atât legitimarea sa procesuală, cât și pe aceea a pârâtului, respectiv faptul că transpunerea pe plan procesual se face în legătură cu un raport juridic de drept material în care părțile litigiului au calitatea de titular al dreptului și, în mod corespunzător, al obligației corelative. La rândul ei, instanța are obligația verificării din oficiu a cadrului procesual subiectiv determinat de prezența părților în proces.

Raportat la aceste considerente de ordin teoretic, se reține că unității administrativ-teritoriale Municipiul București nu îi este justificată calitatea procesuală, deoarece ea nu este parte în raportul juridic dedus judecății și nu se află într-o opoziție de interese față de reclamant pentru a i se legitima poziția de pârât în cadrul litigiului, doar pentru motivul că nu a putut fi identificat un alt proprietar.

Or. așa cum susține și recurentul pârât, nu se poate stabili calitatea procesuală a unei părți motivându-se că nu a fost identificat un alt pârât, instanța reținând în mod injust faptul că „în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Municipiul București, prin Primarul General, din toate probele administrate în cauză rezultă că nu a putut fi identificat niciun alt proprietar”.

Raportul de drept procesual nu se poate stabili valabil decât între subiectele dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, verificarea impunându-se a fi făcută nu numai în cererile prin care se tinde la realizarea dreptului, ci și în acțiunile în constatare, excepția lipsei de calitate procesuală fiind una de fond, peremptorie sau dirimantă, absolută.

Soluționarea excepției referitoare la calitatea procesuală pasivă a celui căruia i se opune prescripția achizitivă trebuie să fie determinată de probele administrate în cauză, prin care instanța stabilește care este situația juridică a imobilului ce face obiectul litigiului dedus judecății, respectiv dacă proprietarul extratabular ori moștenitorii acestuia sunt cunoscuți ori ne aflăm în situația unui proprietar necunoscut, decedat, sau a unei succesiuni vacante.

Apare astfel ca fondată susținerea recurentului în sensul că, în absența unui certificat de vacanță succesorală, nu se poate aprecia că succesiunea este vacantă, pentru a justifica legitimarea procesuală a pârâtului Municipiul București.

Art. 85 din Legea nr. 36/1995 prevede că „în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constată că succesiunea este vacantă, eliberând certificat de vacanță succesorală, după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii”.

Rezultă că, în absența verificării existenței unui astfel de certificat de vacanță succesorală, statului sau unităților administrativ-teritoriale nu-i poate fi justificată prezența în proces. Reclamantul nu poate justifica atragerea în procedura jurisdicțională a unei părți căreia nu are motive să îi opună dreptul afirmat, după cum nici aceasta din urmă nu are motive de a contesta dreptul pretins de către reclamant.

Pentru aceste considerente, se va constata că, în privința recursului pârâtului Municipiul București sunt întrunite cerințele cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., astfel că, în aplicarea dispozițiilor art. 497 rap. la art. 496 alin. (2) din același cod, acesta va fi admis, iar decizia atacată urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel, pentru a se verifica calitatea procesuală pasivă a Municipiul București, prin Primarul General, raportat la existența unui certificat de vacanță succesorală cu privire la bunurile în litigiu.

Cu ocazia rejudecării, vor fi avute în vedere și celelalte critici ale recurentului, inclusiv cele privind capătul de cerere privind accesiunea imobiliară artificială, care va fi supus analizei instanței prin prisma dispozițiilor deciziei 19/2013 pronunțată în recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, în măsura în care nu este formulat omisso medio.

Pentru aceste motive, recursul declarat de pârâtul Municipiul București, prin Primarul General, împotriva deciziei nr. 710A din data de 27 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, va fi admis, se va casa decizia recurată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.

Sursa informației: www.scj.ro.