Sinteza aspectelor semnalate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi demersurile CSM

Sub acest aspect, Trib. Dolj a indicat drept argument în susținerea existenței unui conflict juridic de natură constituțională împrejurarea că MJ a restituit adeverințele emise magistraților care urmează să se pensioneze, care aveau incluse indexările de 18% în baza de calcul, cu motivarea că Decizia nr. 32/2015 a ÎCCJ, dată în soluționarea unei întrebări preliminare, nu constituie titlu executoriu. De asemenea, s-a arătat că la nivelul instanței există hotărâri judecătorești definitive care prevăd obligativitatea includerii în baza de calcul a salariului a indexărilor de 2%, 5% și 11%, care nu s-au pus în executare sub aspectul modificării salariului prin emiterea ordinelor de salarizare corespunzătoare de către MJ.

Aplicația STATIS a fost creată în vederea facilitării extragerii anumitor date statistice din ECRIS și este utilizată și pentru evaluarea periodică a instanțelor prin prisma celor 5 indicatori de eficiență, aprobați prin Hotărârea nr. 1305/2014 a Secției pentru judecători.

Anterior aprobării indicatorilor de eficiență de către Secția pentru judecători au fost consultate instanțele judecătorești, cea mai mare parte dintre observațiile acestora fiind reținute de Secție. Astfel, menționăm că prin Hotărârea nr. 1305/2014, Secția pentru judecători a aprobat Raportul Grupului de lucru privind eficiența activității instanțelor, cu includerea observațiilor și propunerilor instanțelor judecătorești care au fost apreciate utile.

Ulterior implementării efective a indicatorilor menționați, Consiliul a procedat la ajustarea acestora, pornind și de la solicitările unor instanțe în acest sens, după cum urmează:

–   prin Hotărârea nr. 149/2015 a Secției pentru judecători s-a dispus, printre altele, modificarea Hotărârii nr. 1305/2014, în sensul creșterii cu 5% a fiecărei plaje de eficiență de la indicatorul „Redactări peste termenul legal”;

– prin Hotărârea nr. 625/2015 a Secției pentru judecători s-a decis extinderea indicatorului privind durata de soluționare atât cu privire la căile de atac, cât și în ceea ce privește curțile de apel. Prin aceeași hotărâre s-a stabilit că indicatorul „Redactări peste termenul legal” va privi și următoarele tipuri de documente: încheiere percheziție, încheiere anulare cerere, încheiere cameră preliminară, încheiere măsuri preventive (faza de urmărire penală) și încheiere reexaminare (după anularea cererii), pentru a fi reflectată și activitatea în materie penală.

În acest context, eventualele propuneri concrete de îmbunătățire a indicatorilor de eficiență și a aplicației STATIS pot fi transmise de instanțe Consiliului, urmând a fi analizate la nivelul Grupului de lucru privind eficiența activității instanțelor și, ulterior, de către Secția pentru judecători.

Prima dintre observațiile ce se regăsesc în cuprinsul Avizului ce însoțește hotărârea menționată se referă la faptul că Plenul CSM a sesizat în repetate rânduri ministrul justiției cu propunerea de inițiere a unor acte normative prin care magistrații să fie degrevați de atribuțiile care nu au legătură cu actul de justiție, acestea urmând să fie preluate de autorități sau instituții publice din sfera autorității executive – fie că este vorba de autorități sau instituții deja existente, fie că este vorba de autorități sau instituții care vor fi înființate prin legi speciale.

De asemenea, se arată că Plenul CSM a adresat celor două camere ale Parlamentului României solicitarea de a iniția demersurile legislative necesare pentru degrevarea magistraților de toate atribuțiile care nu au legătură cu actul de justiție.

b) De dată recentă, menționăm că, în ședința din data de 19.09.2016, Plenul CSM a hotărât sesizarea ministrului justiției cu propunerea vizând trecerea competenței de soluționare a cererilor de dizolvare și radiere a societăților comerciale de la instanțele judecătorești la Oficiul Registrului Comerțului.

Prezentarea criteriilor pe baza cărora s-a dispus distribuirea celor 244 posturi (Judecătoria Piatra Neamț)

Criteriile avute în vedere la distribuire sunt prezentate la punctul 2 din Sinteza aspectelor reflectate în cuprinsul „Memorandumului pentru Justiție” și prezentarea unor demersuri ale Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu aceste aspecte.

În concret, se solicită a se aduce clarificări în spațiul public, fie prin emiterea unui comunicat de presă, fie prin orice alte mijloace considerate utile, cu privire la faptul că acțiunile judecătorilor de însușire a Memorandumului ori de exercitare a unor forme democratice de protest sunt forme legale și civilizate de exprimare a unor nemulțumiri și puncte de vedere, legate de starea actuală a sistemului judiciar (Jud. sectorului 5 București)

După cum se cunoaște, în vederea asigurării unui volum de muncă echilibrat, la nivelul instanțelor a fost derulat Programul privind stabilirea volumului optim de muncă și asigurarea calității activității în instanțe. Acest program a vizat stabilirea unui număr maxim de puncte de complexitate cu care putea fi încărcat un complet prin repartizarea cauzelor la primul termen, în funcție de stadiul procesual.

Precizăm că și după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă s-a încercat menținerea Programului privind volumul optim, tocmai în vederea asigurării unui volum de muncă rezonabil pe judecător. În acest sens, prin Hotărârea nr 161/13.02.2013 a Plenului s-a aprobat continuarea programului privind volumul optim de activitate pe parcursul anului 2013, precum și în viitor, fiind stabilită noțiunea de „dată de verificare a cererii de chemare în judecată” la care judecătorul începe verificările premergătoare fixării primului termen de judecată, această dată fiind „termenul de recomandare” alocat de aplicația ECRIS.

Întrucât ECRIS-ul stabilea termenul de recomandare astfel încât să nu se depășească punctajul maxim pe complet stabilit în cadrul Programului privind volumul optim de muncă, exprimat în puncte de încărcare, se asigura menținerea unei încărcături echilibrate pe judecător.

Prin urmare, „termenul de recomandare” permitea aplicarea în continuare a Programului privind volumul optim la instanțele care doreau acest lucru.

Noțiunea de „dată de verificare a cererii de chemare în judecată” (termenul de recomandare) a fost prevăzută și în Regulamentul anterior de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

În anul 2015, în cadrul Grupului de lucru pentru analizarea propunerilor de modificare și completare a Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, la lucrările căruia au participat și președinți/vicepreședinți ai instanțelor judecătorești, s-a optat, față de dispozițiile art. 200 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă, pentru renunțarea la termenul de recomandare, astfel că noul Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești nu mai face referire la „data fixată pentru verificarea cererii de chemare în judecată”.

b)     Reevaluarea gradelor de complexitate

Un alt demers al Consiliului menit să sprijine adoptarea unor măsuri de natură a asigura un volum de muncă optim pe judecător îl constituie și cel privind reevaluarea gradelor de complexitate

În acest sens, precizăm că la nivelul Consiliului s-a constituit un Grup de lucru privind reevaluarea gradelor de complexitate ale cauzelor, iar noile grade de complexitate au fost aprobate de Secția pentru judecători, prin Hotărârea nr. 609/07.06.2016. Prin Hotărârea nr. 945/06.09.2016 a Secției pentru judecători s-a decis amânarea termenului de implementare a modificărilor sistemului de stabilire a gradului de complexitate a cauzelor prevăzut de Hotărârea Secției pentru judecători nr. 609/7 iunie 2016 pentru data de 01.12.2016.

Influența gradelor de complexitate asupra volumului de muncă constă în aceea că această complexitate a cauzelor reprezintă unul dintre criteriile avute în vedere la redistribuirea posturilor de judecător, procedură la care Consiliul a recurs tocmai în vederea echilibrării volumului de muncă, dar și la distribuirea posturilor suplimentate.