591 views
Următorul material publicat de CSM realizează o sintetizare a aspectelor susţinute în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi parchetelor, precum și prezentarea unor demersuri ale Consiliului în legătură cu aceste aspecte.
Aspectele menţionate în rubrica „Demersuri ale Consiliului Superior al Magistraturii” constituie doar o prezentare exemplificativă a unor acţiuni ale Consiliului în legătură cu problemele punctuale ridicate. Nici nu s-ar putea realiza o prezentare a tuturor acţiunilor întreprinse de Consiliu într-un interval de timp atât de scurt – 19-22.09.2016, iar, pe de altă parte, activitatea CSM va fi prezentată în luna decembrie 2016.
| Nr. crt. | Aspecte semnalate de adunările generale | Demersuri ale Consiliului Superior al Magistraturii |
| 1. | Sesizarea preşedintelui CSM, pentru ca acesta să solicite Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între puterea executivă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte (CA Cluj, Jud. Craiova, Jud. Paşcani, Trib. Dolj) | Posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale în sensul solicitat, din perspectiva argumentelor ce pot justifica un astfel de demers, urmează a fi aprofundată la întâlnirea din 23 septembrie 2016.
Sub acest aspect, Trib. Dolj a indicat drept argument în susţinerea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională împrejurarea că MJ a restituit adeverinţele emise magistraţilor care urmează să se pensioneze, care aveau incluse indexările de 18% în baza de calcul, cu motivarea că Decizia nr. 32/2015 a ÎCCJ, dată în soluţionarea unei întrebări preliminare, nu constituie titlu executoriu. De asemenea, s-a arătat că la nivelul instanţei există hotărâri judecătoreşti definitive care prevăd obligativitatea includerii în baza de calcul a salariului a indexărilor de 2%, 5% şi 11%, care nu s-au pus în executare sub aspectul modificării salariului prin emiterea ordinelor de salarizare corespunzătoare de către MJ. |
| 2. | Sesizarea CSM, pentru ca acesta să solicite Parlamentului să nu aprobe OUG nr. 43/2016 ori Guvernului să emită o ordonanţă de urgenţă pentru înlăturarea inechităților salariale din sistemul justiţiei, inclusiv să ţină cont de hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie de drepturi salariale ale magistraţilor (Trib. Brăila) | Problema salarizării neunitare în sistemul judiciar a fost abordată şi cu ocazia analizării Memorandumului – a se vedea, în acest sens, aspectele prezentate la pct. 8 din Sinteza aspectelor reflectate în cuprinsul „Memorandumului pentru Justiţie” şi prezentarea unor demersuri ale Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu aceste aspecte. |
| 3. | Sesizarea CSM, pentru ca acesta să solicite Avocatului Poporului să iniţieze controlul de constituţionalitate asupra OUG nr. 43/2016 (Jud. Paşcani) | Posibilitatea sesizării Avocatului Poporului în sensul solicitat, din perspectiva argumentelor ce pot justifica un astfel de demers, urmează a fi aprofundată la întâlnirea din 23 septembrie 2016. |
| 4. | Majorarea schemelor de personal auxiliar de specialitate şi corelarea corespunzătoare a acestora cu cerințele informatice ale programului ECRIS (Jud. Făgăraş)
|
Pentru demersurile efectuate de Consiliu în vederea majorării schemelor instanţelor sunt valabile aspectele expuse la punctul 2 din Sinteza aspectelor reflectate în cuprinsul „Memorandumului pentru Justiţie” şi prezentarea unor demersuri ale Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu aceste aspecte. |
| 5. | Îmbunătăţirea/înlăturarea programului STATIS privind eficienţa activităţii instanţelor (Jud. Făgăraş) | În prealabil, precizăm că în lipsa unor propuneri concrete de îmbunătăţire nu poate fi făcută o analiză sub acest aspect.
Aplicaţia STATIS a fost creată în vederea facilitării extragerii anumitor date statistice din ECRIS şi este utilizată şi pentru evaluarea periodică a instanţelor prin prisma celor 5 indicatori de eficienţă, aprobaţi prin Hotărârea nr. 1305/2014 a Secţiei pentru judecători. Anterior aprobării indicatorilor de eficienţă de către Secţia pentru judecători au fost consultate instanţele judecătoreşti, cea mai mare parte dintre observaţiile acestora fiind reţinute de Secţie. Astfel, menţionăm că prin Hotărârea nr. 1305/2014, Secţia pentru judecători a aprobat Raportul Grupului de lucru privind eficienţa activităţii instanţelor, cu includerea observaţiilor şi propunerilor instanţelor judecătoreşti care au fost apreciate utile. Ulterior implementării efective a indicatorilor menţionaţi, Consiliul a procedat la ajustarea acestora, pornind şi de la solicitările unor instanţe în acest sens, după cum urmează: – prin Hotărârea nr. 149/2015 a Secţiei pentru judecători s-a dispus, printre altele, modificarea Hotărârii nr. 1305/2014, în sensul creşterii cu 5% a fiecărei plaje de eficienţă de la indicatorul „Redactări peste termenul legal”; – prin Hotărârea nr. 625/2015 a Secţiei pentru judecători s-a decis extinderea indicatorului privind durata de soluţionare atât cu privire la căile de atac, cât şi în ceea ce priveşte curţile de apel. Prin aceeaşi hotărâre s-a stabilit că indicatorul „Redactări peste termenul legal” va privi şi următoarele tipuri de documente: încheiere percheziţie, încheiere anulare cerere, încheiere cameră preliminară, încheiere măsuri preventive (faza de urmărire penală) şi încheiere reexaminare (după anularea cererii), pentru a fi reflectată şi activitatea în materie penală. În acest context, eventualele propuneri concrete de îmbunătăţire a indicatorilor de eficienţă şi a aplicaţiei STATIS pot fi transmise de instanţe Consiliului, urmând a fi analizate la nivelul Grupului de lucru privind eficienţa activităţii instanţelor şi, ulterior, de către Secţia pentru judecători. |
| 6. | Degrevarea judecătorilor de sarcinile extrajudiciare (Trib. Dâmbovița) | a) Prin Hot. Plenului Consiliului nr. 986/2011 a fost avizat favorabil proiectul de Lege privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu observaţii.
Prima dintre observaţiile ce se regăsesc în cuprinsul Avizului ce însoţeşte hotărârea menţionată se referă la faptul că Plenul CSM a sesizat în repetate rânduri ministrul justiţiei cu propunerea de iniţiere a unor acte normative prin care magistraţii să fie degrevaţi de atribuţiile care nu au legătură cu actul de justiţie, acestea urmând să fie preluate de autorităţi sau instituţii publice din sfera autorităţii executive – fie că este vorba de autorităţi sau instituţii deja existente, fie că este vorba de autorităţi sau instituţii care vor fi înfiinţate prin legi speciale. De asemenea, se arată că Plenul CSM a adresat celor două camere ale Parlamentului României solicitarea de a iniţia demersurile legislative necesare pentru degrevarea magistraţilor de toate atribuţiile care nu au legătură cu actul de justiţie.
b) De dată recentă, menţionăm că, în şedinţa din data de 19.09.2016, Plenul CSM a hotărât sesizarea ministrului justiţiei cu propunerea vizând trecerea competenţei de soluţionare a cererilor de dizolvare şi radiere a societăţilor comerciale de la instanţele judecătoreşti la Oficiul Registrului Comerţului. |
| 7. | Înlăturarea posibilității afectării actului de justiţie, a independenţei şi imparţialităţii judecătorului, prin posibilitatea acordată ministrului justiţiei de a fi titular al acţiunii disciplinare (Trib. Dâmbovița) | În Avizul exprimat prin Hot. nr. 674/2011, Plenul a criticat propunerea care conferea ministrului justiţiei calitatea de titular al acţiunii disciplinare, apreciind, în esenţă, că se încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, prin aceea că un reprezentant al executivului (ministrul justiţiei) devine titular al acţiunii disciplinare împotriva unor magistraţi. |
| 8. | S-a solicitat public CSM să continue demersurile pentru asigurarea independenţei justiţiei şi separarea puterilor în stat, faţă de declaraţiile făcute în spaţiul public de ministrul justiţiei cu privire la criticarea soluţiilor pronunţate de instanţe în cauzele care au ca obiect liberarea condiţionată a persoanelor condamnate (Jud. Galaţi) | |
| 9. | Revocarea Hotărârii nr. 1025/06.09.2016 a Plenului, prin care s-au distribuit pe instanţe cele 244 posturi de judecător alocate suplimentar în anul 2016 (Judecătoriile Iaşi, Braşov, Constanţa)
 Prezentarea criteriilor pe baza cărora s-a dispus distribuirea celor 244 posturi (Judecătoria Piatra Neamţ) |
Aceste solicitări punctuale urmează a fi analizate la nivelul Grupului de lucru interinstituţional constituit pentru distribuirea posturilor suplimentate, format din reprezentanţi ai Consiliului şi ai Ministerului Justiţiei.
Criteriile avute în vedere la distribuire sunt prezentate la punctul 2 din Sinteza aspectelor reflectate în cuprinsul „Memorandumului pentru Justiţie” şi prezentarea unor demersuri ale Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu aceste aspecte. |
| 10. | Sesizarea CSM pentru a exprima o poziţie publică referitoare la dezbaterile din mass-media care discreditează acţiunile judecătorilor de apărare a statutului lor constituţional.
În concret, se solicită a se aduce clarificări în spaţiul public, fie prin emiterea unui comunicat de presă, fie prin orice alte mijloace considerate utile, cu privire la faptul că acţiunile judecătorilor de însuşire a Memorandumului ori de exercitare a unor forme democratice de protest sunt forme legale şi civilizate de exprimare a unor nemulţumiri şi puncte de vedere, legate de starea actuală a sistemului judiciar (Jud. sectorului 5 Bucureşti) |
|
| 11. | Echilibrarea schemelor de personal în acord cu încărcătura instanţelor şi măsuri concrete pentru reducerea volumului de activitate la nivelul judecătoriilor (Judecătoria Făgăraş) | A se vedea aspectele referitoare la distribuirea şi redistribuirea posturilor de judecător de la punctul 2 din Sinteza aspectelor reflectate în cuprinsul „Memorandumului pentru Justiţie” şi prezentarea unor demersuri ale Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu aceste aspecte. |
| 12. | Asigurarea unui volum optim de muncă (Tribunalul Dâmboviţa) | a) Derularea Programului privind volumul optim
După cum se cunoaşte, în vederea asigurării unui volum de muncă echilibrat, la nivelul instanţelor a fost derulat Programul privind stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe. Acest program a vizat stabilirea unui număr maxim de puncte de complexitate cu care putea fi încărcat un complet prin repartizarea cauzelor la primul termen, în funcţie de stadiul procesual. Precizăm că şi după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă s-a încercat menţinerea Programului privind volumul optim, tocmai în vederea asigurării unui volum de muncă rezonabil pe judecător. În acest sens, prin Hotărârea nr 161/13.02.2013 a Plenului s-a aprobat continuarea programului privind volumul optim de activitate pe parcursul anului 2013, precum şi în viitor, fiind stabilită noţiunea de „dată de verificare a cererii de chemare în judecată” la care judecătorul începe verificările premergătoare fixării primului termen de judecată, această dată fiind „termenul de recomandare” alocat de aplicaţia ECRIS. Întrucât ECRIS-ul stabilea termenul de recomandare astfel încât să nu se depăşească punctajul maxim pe complet stabilit în cadrul Programului privind volumul optim de muncă, exprimat în puncte de încărcare, se asigura menţinerea unei încărcături echilibrate pe judecător. Prin urmare, „termenul de recomandare” permitea aplicarea în continuare a Programului privind volumul optim la instanţele care doreau acest lucru. Noţiunea de „dată de verificare a cererii de chemare în judecată” (termenul de recomandare) a fost prevăzută şi în Regulamentul anterior de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. În anul 2015, în cadrul Grupului de lucru pentru analizarea propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, la lucrările căruia au participat şi preşedinţi/vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti, s-a optat, faţă de dispoziţiile art. 200 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă, pentru renunţarea la termenul de recomandare, astfel că noul Regulament de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti nu mai face referire la „data fixată pentru verificarea cererii de chemare în judecată”.
b) Reevaluarea gradelor de complexitate Un alt demers al Consiliului menit să sprijine adoptarea unor măsuri de natură a asigura un volum de muncă optim pe judecător îl constituie şi cel privind reevaluarea gradelor de complexitate În acest sens, precizăm că la nivelul Consiliului s-a constituit un Grup de lucru privind reevaluarea gradelor de complexitate ale cauzelor, iar noile grade de complexitate au fost aprobate de Secţia pentru judecători, prin Hotărârea nr. 609/07.06.2016. Prin Hotărârea nr. 945/06.09.2016 a Secţiei pentru judecători s-a decis amânarea termenului de implementare a modificărilor sistemului de stabilire a gradului de complexitate a cauzelor prevăzut de Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 609/7 iunie 2016 pentru data de 01.12.2016. Influenţa gradelor de complexitate asupra volumului de muncă constă în aceea că această complexitate a cauzelor reprezintă unul dintre criteriile avute în vedere la redistribuirea posturilor de judecător, procedură la care Consiliul a recurs tocmai în vederea echilibrării volumului de muncă, dar şi la distribuirea posturilor suplimentate. |
