Retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. Stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei (NCPC, L. nr. 554/2004, L. nr. 165/2013)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SCAF) nr. 6720/2020

NCPC: art. 96 pct. 1, art. 133 pct. 2, art. 135; L. nr. 554/2004: art. 10 alin. (1), teza a II-a; L. nr. 165/2013: art. 33, art. 34, art. 35 

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

1. Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, există un conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că cererea dedusă judecății vizează contestația reclamantei Parohia Ortodoxă Sfântu Gheorghe Giurgiu împotriva deciziei nr. 8796 din 29.08.2019 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparținut cultelor religioase din România.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România:

„(1) Imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foștilor proprietari, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Regimul juridic al imobilelor care au destinația de lăcaș de cult va fi reglementat prin lege specială”.

Potrivit art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004”.

Totodată, potrivit art. 96 pct. 1 din C. proc. civ., Curțile de apel judecă, în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale.

Potrivit art. 10 alin. (1), teza a Il-a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Prin urmare, instanța competentă să se pronunțe asupra contestațiilor formulate împotriva deciziilor referitoare la retrocedarea imobilelor care au aparținut cultelor religioase din România, emise de către Comisia specială de retrocedare, este secția de contencios administrativ si fiscal a Curții de Apel în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în condițiile în care legea specială prevede competența instanței de contencios administrativ, iar actul atacat este emis de o autoritate publică centrală.

Dispozițiile art. 35 alin. (1)^1 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, privind competența secțiilor civile ale tribunalelor, nu sunt incidente, acestea referindu-se exclusiv la deciziile emise conform prevederilor art. 33 și 34 din Legea nr. 165/2013, neaplicabile cererii de chemare în judecată în cauză.

2. Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Sursa informației: www.scj.ro.